641

divertisment, asta deja nu ma mai mira

http://www.jurnal.md/article/18204/editia nr. 870, 21 Iulie 2009Inca o proba!autor: Mariana RATADecizia pronuntata de CEDO in cazul Carierei de pietris si granit de la Soroca demonstreaza ca Voronin minte cand spune ca dosarele pierdute de R. Moldova la CEDO sunt mosteniri ale fostelor guvernari5 milioane de euro, atat ar putea sa plateasca Guvernul R. Moldova fostilor proprietari ai carierei de granit si pietris din Soroca pe care i-a deposedat de proprietate in urma cu doi ani. Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a pronuntat pe 16 iulie o hotarare prin care stabileste ca la nationalizarea carierei autoritatile nationale au incalcat atat dreptul reclamantului la un proces echitabil, cat si dreptul acestuia de protectie asupra proprietatii. Acest caz este inca o dovada ca declaratia presedintelui Voronin potrivit careia cele mai multe dintre cazurile pierdute de R.Moldova la CEDO sunt mosteniri ale fostelor guvernari este o minciuna gogonata.Nu o data Vladimir Voronin a declarat ca dosarele pierdute de R. Moldova la CEDO sunt in mare parte in cazurile judecatoresti examinate pana in 2001, adica pana la venirea lor la putere. Si nu o data, JURNAL a demonstrat prin cazuri concrete ca incalcarile pentru care R. Moldova a fost condamnata de Inalta Curte de la Strasbourg au fost comise in ultimii opt ani de guvernare comunista. Decizia pronuntata de CEDO joia trecuta in cazul nationalizarii Carierei de pietris si granit de la Soroca este inca o dovada in acest sens. Iar pentru neprofesionalismul judecatorilor moldoveni in acest dosar din bugetul national ar putea fi platiti circa 5 milioane de euro si asta in plina criza economica.Primul procesAutoritatile moldovenesti s-au luat de capul proprietarilor Carierei de la Soroca in anul 2004, peste patru ani de la privatizarea acesteia de catre compania Baroul Partner-A care a participat in 2000 la o licitatie publica, propunand cel mai mare pret pentru cariera. Motivul pentru care Departamentul privatizare a initiat o actiune civila impotriva companiei a fost acela ca in urma unui control efectuat cu un an inainte de Curtea de Conturi s-a constatat ca la stabilirea pretului de privatizare a carierei nu s-a tinut cont de 27 de vagoane care se aflau in proprietatea acesteia, dar nu erau reflectate in documentele contabile. In acelasi an, Curtea Suprema de Justitie a obligat Baroul Partner-A sa plateasca statului 972 mii de lei, reprezentand costul celor 27 vagoane, decizie careia compania i s-a conformat.Dosare la comandaDesi neintelegerile pareau a fi solutionate, in 2006 pe capul proprietarilor carierei a venit Centrul de Combatere a Crimelor Economice si Coruptiei care au initiat proceduri penale in cazul privatizarii carierei, dosarul insa nu a fost transmis in instanta de judecata. In acelasi an, si Procuratura Generala s-a aratat preocupata de Cariera de pietris si granit de la Soroca, solicitand anularea contractului de vanzare a actiunilor care apartineau statului, pe motiv ca vagoanele nu au fost incluse in patrimoniul privatizat. Toate aceste actiuni ale organelor de ancheta au urmat unei vizite din acel an a lui Vladimir Voronin la cariera din Soroca.Planul lui VoroninPotrivit avocatului Vitalie Nagacevschi, cel care a reprezentat interesele fostilor proprietari ai carierei, presedintele a intrebat atunci un singur lucru – pe cati ani mai sunt zacaminte acolo si i s-a raspuns ca inca pe o suta de ani. „Pe acea vreme Guvernul moldovean purta negocieri cu Guvernul SUA in privinta obtinerii unui grant de un miliard de dolari pentru reparatia si constructia drumurilor din R. Moldova. Calculul pe care si-l facea atunci Voronin era sa nationalizeze cariera la care se extragea cea mai buna materie prima pentru reparatia drumurilor, iar apoi sa fie infiintate cateva companii-capusa care sa intermedieze vanzarea acestei materii prime catre firmele care vor executa propriu-zis reparatia drumurilor ”, sustine Nagacevschi. Potrivit lui, americanii au renuntat insa sa acorde grantul dupa ce a fost nationalizata cariera de la Soroca.Ilegalitati in lantLa solicitarea PG, Curtea de Apel Economica si apoi si Curtea Suprema de Justitie au dispus in 2007 anularea vanzarii actiunilor statului de la cariera din Soroca, ignorand cu desavarsire faptul ca obligatia decurgand din vanzarea sus-mentionata era prescrisa prin curgerea termenului legal de trei ani. Ilegalitatile nu s-au oprit insa nici aici. Intelegand ca prin reintoarcerea acelor actiuni statul oricum nu poate obtine controlul asupra carierei, iar in 2002 cariera a mai emis 349,738 actiuni, marind astfel capitalul social din contul echipamentului livrat acesteia, in august 2007, PG, in numele Guvernului, a solicitat Curtii de Apel Economice sa emita o hotarare suplimentara prin care sa anuleze si emisia din anul 2002.Ca argumentare a pozitiei sale, procuratura a sustinut ca prin decizia din 12 iulie 2007 s-a avut in vedere repunerea partilor in situatia existenta pana in februarie 2000, cand statul detinea 65.86% din actiunile carierei. Si la fel ca si in primul caz, instantele nationale de judecata au satisfacut solicitarea PG, dispunand intoarcerea companiei Baroul Partner-A a utilajului cumparat in 2002. Pentru ca utilajul era deja uzat, fostii proprietari ai carierei au refuzat sa-l ridice, adresandu-se la CEDO.CEDO banuieste Guvernul de rea-credintaIn fata Curtii, compania a invocat incalcarea dreptului la un proces echitabil, pe motiv ca actiunea PG a fost admisa cu incalcarea termenului general de prescriptie, precum nerespectarea protectiei proprietatii. Dupa examinarea dosarului, CEDO a dat castig de cauza reclamatului stabilind, in unanimitate, violarea dreptului la un proces echitabil. Curtea nu a fost convinsa ca Guvernul, care era proprietarul pachetului majoritar de actiuni ale carierei pana in 2000, nu cunostea despre problema vagoanelor inainte si dupa vanzarea actiunilor. CEDO a mai constatat violarea dreptului de protectie asupra proprietatii.Or, autoritatile de stat au stabilit regulile licitatiei, iar reclamantul a oferit cel mai bun pret pentru actiuni. Curtea a mentionat ca nu constata vreun element de rea-credinta in comportamentul companiei reclamante pe durata privatizarii si ulterior. Din contra, Curtea vede suficiente temeiuri pentru a crede ca Guvernul este cel care a actionat cu rea-credinta si a urmarit scopul de expropriere a reclamantului intr-un mod care este greu de reconciliat cu principiul respectarii suprematiei legii intr-o societate democratica.5 milioane de euroDesi Curtea nu s-a pronuntat inca pe marginea prejudiciului moral si material care urmeaza a fi platit de Guvernul R. Moldova, lasand aceasta chestiune pentru o hotarare separata, compania Baroul Partner-A a solicitat aproape 5 milione de euro cu titlu de prejudiciu material, plus 43,24 euro pentru fiecare zi pana la executarea finala a hotararii si 50 de mii de euro cu titlu de prejudiciu moral. Guvernul R. Moldova si compania sus-mentionata au la dispozitie trei luni pentru a se intelege in ce mod sa solutioneze situatia.Fie Guvernul moldovean va plati prejudiciile solicitate de reclamant, fie va transmite acestuia cariera expropriata cu doi ani in urma. Mentionam ca cele 5 milioane de euro pe care statul nostru ar putea sa le plateasca pentru acest caz pierdut la CEDO ar ajunge pentru a oferi fiecarui pensionar un ajutor unic de 150 de lei.
0