Cum suntem vazuti de catre rusi, ce imagine au ei despre noi si respectiv ce imagine aveti despre rusii din Basarabia?

Pentru ca am vazut ca multa lume este interesata de problematica identita?ii ?i rela?iilor interetnice am decis sa postez un articol-raspuns din ianuarie la o ancheta ini?iata de revista moldo-romana Stare de Urgen?a.La intrebarea de mai sus exista raspunsuri multiple ?i numarul 2 al Starii de Urgen?a le in?ira frumos mai pe toate. Din pacate nu am gasit revista in format electronic, dar pentru ca am pastrat textul meu il plasez mai jos. Deci intrebarea era: "Cum suntem vazuti de catre rusi, ce imagine au ei despre noi si respectiv ce imagine aveti despre rusii din Basarabia?"Raspuns:Cred ca ar fi mai realist daca am intreba ce cred romanofonii despre rusofoni ?i viceversa. Este greu de spus cine sunt ru?ii ?i cine sunt romanii in Republica Moldova. In ce categorie incadram etnicii romani care vorbesc rusa? Dar actualii comuni?ti? Deseori am impresia ca romanii ?i ru?ii in RM reprezinta doua comunita?i, care nu comunica, nu dialogheaza. Exista prea putine excep?ii ... De altfel nici in Uniunea Europeana, din cauza barierelor lingvistice dialogul intre culturi nu reuseste. Diversitatea lingvistica poate fi uneori un obstacol, nu doar o bogatie.Nu am imagini unitare despre intreaga etnie rusa sau romaneasca, de fapt sunt mai multe fragmente. O prima imagine este a romanofonilor din mediul rural venind in ora?ele dominate de rusofoni care aleg diverse strategii de adaptare: unii dezvolta complexe de inferioritate ?i incearca sa asimileze cacealmaua numita cultura urbana din ora?ele basarabene, in timp ce altii se impotrivesc ?i aduc cultura populara la ora? incingand hore in centrul Chi?inaului. Sunt putine orase europene, unde cultura populara este atat de pretuita de sarbatori. Pe de alta parte, ru?ii se impotrivesc aprig celor mai neinsemnate tentative de integrare crezand gresit ca risca sa fie asimilati. Multi se incapa?aneaza sa se izoleze in cultura lor admirand de la mii de kilometri Moscova. De altfel, si ru?ii, ?i romanii din RM au dezvoltat o mentalitate de periferici, unii admirand Moscova, iar al?ii privind cu speranta spre Bucure?ti.La fel ca na?iunile, cele doua comunitati sunt doua “comunita?i imaginate” cum ar spune Benedict Anderson, pentru ca in definitv identitatea nationala tine de imaginatia fiecaruia ajutata de mass media. Am discutat cu ru?i, care se incapa?anau sa numeasca limba romana - “limba moldoveneasca”. De multe ori ne acuzau pe noi vorbitorii de romana ca nu ?tim ce limba vorbim ?i ca-i bagam ?i pe ei in cea?a cu dilemele noastre identitare. Si occidentalii au aceleasi nedumeriri lingvistice. Totusi, de multe ori am impresia ca vorbitorii de rusa incearca sa profite de criza identitara a majoritatii pentru a poza in victime naive, iar unii chiar incearca sa o acutizeze promovand “ideologia moldovenismului” pe post de ideologie na?ionala. Probabil ca cei din urma sunt constienti ca odata cu disparitia problemelor identitare isi vor pierde influenta politica. Nu prea avem multe sondaje despre cum ne vad pe noi ru?ii sau cum ii percepem noi pe ei. Dar faptul ca peste 50% din popula?ie il considera pe Vladimir Putin un lider model spune multe despre modul in care se raporteaza mul?i la Rusia.Incidentele de la Bal?i, cand tineri ru?i au atacat vorbitori de romana doar pentru ca ace?tia cereau retragerea armatei ruse din Transnistria demonstreaza ca tensiunile interetnice sunt latente. Din fericire nu avem inca organizatii extremiste. Oare agresivitatea minoritarilor la Balti a fost un mecanism de auto-aparare, expresie a fricii de a fi asimilati sau a fost manifestarea bruta a urii fata de ceea ce este romanesc, o urmare a educatiei din scolile ruse?Unii ru?i le spun romanilor “biki” (in rom. boi), iar unii romani le raspund „cemodan, vokzal, Rossia” (in rom. geamantanul, gara, Rusia). Paradoxal, dar atunci cand le raspund, romanii din RM le raspund rusilor in limba rusa, banuind ca cei din urma nu cunosc limba romana.Cu cat o zona este mai compact populata de o anumita etnie cu atat riscul ca aceasta sa fie mai intoleranta cre?te. “Romanii sunt fasci?ti” este o imagine exacerbata mai ales la Tiraspol, iar lozinca oricaui patriot basarabean este „toti ru?ii sunt ocupan?i”. Acuzatiile reciproce de sovinism, xenofobie, nationalism nu contenesc. Pentru a intelege cum are loc manipularea minoritasii ruse este suficient sa citim acuzatiile de nazsim ale presei transnistrene si ruse la adresa lui Grigore Vieru dupa moartea sa. In aceste conditii de ura reciproca, dialogul este imposibil. Putini inteleg ca dialogul intre etnii este necesar, pentru ca nu exista alta cale, suntem constran?i sa locuim impreuna pasnic pe aceasta bucatica de pamant.De multe ori, in Chi?inau observ cum in magazine clien?ii trec la limba rusa, pentru a se in?elege cu vanzatorul. Uneori cred ca rusii simuleaza, joaca teatru, ca ei ar intelege, dar nu vor sa recunoasca. Unii spun ca rusii nu pot invata limbi straine si atunci imi aduc aminte de teoriile lui Chomsky despre structurile gramaticale, invatare si genetica. Nu sunt adeptul lui Chomsky, pentru ca dupa trei saptamani in Kosova stiam o suta de cuvinte in albaneza. Deci se poate. Unii basarabeni isi imagineaza gresit ca utilizarea rusei reprezinta distinctia superioritatii intelectuale. Dupa protestele pentru limba din 1989, cred ca ar fi logic si firesc ca fiecare sa foloseasca limba sa materna in spatiul public. Daca noi nu ne pretuim limba, bineinteles ca nu-i vom covinge nici pe altii ca merita invatata. Unii rusi vor sa o invete, dar nu au unde, cum, cu ce.Imi aduc aminte cum un rus din Transnistria ma intreba unde poate gasi manuale de romana sau cursuri audio pe net. Am intalnit ru?i, care vorbeau o romana excelenta, mult mai buna decat a multor academicieni basarabeni. Imi amintesc ru?ii, care venisera la studii in Romania, de cei care stateau cuminti la coada pentru a ob?ine ceta?enia romana, cei care declara deschis ca limba este romana, cei care vorbesc rusa si care se declara romani. Realitatea identitara basarabeana este prea complexa pentru a o inghesui pur si simplu in dihotomia reductionista rusi-romani.Imi aduc de cursurile de franceza de la Alian?a, unde rusii si romanii vin pentru ca vor sa plece in Quebec. Pe vremea URSS, romanii se casatoreau cu rusoaice pentru a face mai usor cariera. Urmariti protestele pensionarilor la cale participa romanii ?i ru?ii sau protestele de?inatorilor de patente; etniile uita de stereotipuri atunci cand au revendicari economice comune. Iar stereotipuri sunt multe de la ru?ii beau multa vodka, rusoaicele sunt u?uratece si blonde, la romanii - bautori de vin, mamaligari sau numiti (probabil) peiorativ tigani. In ceea ce priveste orientarile politice nu am dubii ca rusii sunt in mare parte anti-NATO si pro-PCRM. M-am convins ca rusii voteaza diferit numarand buletinele de vot in limba rusa de la alegerile locale din Chisinau. Totusi, comparati-i pe Valeri Klimenko si Valentin Krylov si veti vedea ca politicienii rusi adopta comportamente diferite: unii sunt romanofobi, al?ii inva?a romana. Atentie mare insa la pensionarele care stau la coada dupa paine la „Franzeluta”; de doua ori am fost rugat acolo sa vorbesc o limba omeneasca (in rusa: govori na chelovecheskom iazyke). Nu stiu daca ar avea rost, pentru ca vecinii mei de bloc nu m-au salutat niciodata in romana.Sursa: Blogul lui Ion Marandici