509

Emil Hurezeanu: A cui este Moldova?

La inceputul anului 1955, Radio Chisinau anunta ca numerosi moldoveni tineri au cerut sa fie trimisi in regiunea pamanturilor virgine din Kustanai si Tobol, in Kazahstan. La 7 ianuarie 1955, Nikita Hrusciov, liderul comunistilor din URSS, intr-un discurs tinut la Teatrul Bolsoi din Moscova, inaugura politica destelenirii in Asia Centrala. In doar cateva luni, sute de mii de romani din R.S.S. Moldova sunt stramutati cu forta in colhozuri din Astrahan si Rostov si, mai departe, in regiunea Pavlodar din Kazahstan. Multi dintre cei amenintati trec frontiera in R.P. Romana, unde nu sunt deloc bine veniti. Doar in satul Magura, 180 de familii primesc ordinul sa treaca Prutul inapoi. Sosesc camioanele sa-i imbarce, oamenii opun rezistenta. In confruntari mor 19 tarani si doi militieni. Cinci ani mai tarziu, in 1960, terenurile virgine din Kazahstan, defrisate rapid si fara masura, se transforma in imense deserturi supuse eroziunii eoliene. Publicitate Uriase furtuni de nisip provoaca nori de praf, care, potrivit presei sovietice, traverseaza Marea Caspica si intuneca cerul Ucrainei pana in Romania. E semnul primului esec major al lui Hrusciov.Inainte de a se impiedica in reforma partidului, seful Kremlinului a semanat vant si a cules furtuna, la propriu. Daca in 1955, basarabenii fugiti peste Prut erau trimisi cu forta inapoi, in 1960, mii de locuitori ai aceleiasi republici sovietice, intorsi din Kazahstan sau pe punctul de a fi trimisi acolo, se refugiaza la Iasi, la Barlad si la Galati. De aceasta data, autoritatile romane ii repartizeaza la munca in uzine si gospodarii agricole colective din Moldova romaneasca. Romania comunista profita de esecurile comunismului sovietic, intr-un respiro al bolii ideologice comune. Se vedea, chiar si-atunci, ca pericolului de la Rasarit nu-i poate sta in cale decat un alt contrapericol. Este starea obisnuita a evolutiei istorice a Romaniei, in general, si a Moldovei, in special. In diferitele ei configuratii, de la Alexandru cel Bun la Alexandru I (1812), trecand prin Conventia de la Paris (1857), Congresul de la Berlin (1881), starea dezastruoasa a frontului (1918), ultimatumul (1940), Tratatul de pace de la Paris (1947) si prin resetarea „chestiunii orientale”, dupa 1989. Ruperea totala sau partiala a Basarabiei de Moldova istorica, locuita in majoritate de romani si limba romana, apoi revenirea partiala sau totala a acestei provincii la Moldova si Romania au fost functia unei relatii de forta si contraforta intre Moscova si Bucuresti. In 1812, Alexandru I, tarul Rusiei, tocmai ii invinsese pe Napoleon si pe turci. A luat Basarabia. In 1856, Rusia pierdea razboiul Crimeii impotriva Turciei, a Frantei si a Angliei. A pierdut deci si judetele din sudul Basarabiei, in favoarea Moldovei.In 1881, dupa ce invinge Turcia, cu ajutorul nerecunoscut al Romaniei, Rusia ia inapoi judetele din sudul Basarabiei. In 1914, Rusia, aliata cu Franta si Anglia impotriva Triplei Aliante, face presiuni de intrare a Romaniei in razboi, dar, in schimbul unei parti mici din Transilvania, cere Banatul, in intregime, pentru sarbi, sudul Moldovei romanesti si Dobrogea in vederea crearii unui coridor rusesc spre Balcani, mai aproape de Constantinopol. Aliatul rus al Romaniei, dupa 1916, se opreste cu fortele la Siret si in Dobrogea, nemiscand un deget cand germanii si bulgarii ocupa Bucurestiul in 1917, blocand trenurile cu armament destinate Romaniei de Franta, via Vladivostok si Murmansk. In 1918, dupa inceperea haotica a revolutiei bolsevice in Rusia, intr-un nou respiro anestezic al Marelui Urs, principiul autodeterminarii promovat de americani si prezenta trupelor franceze si engleze la granitele rasaritene ale Romaniei sunt declicul entuziasmului popular al basarabenilor care se-ntorc la Tara-Mama. In 1940, Romania este iarasi singura, parasita de Franta si de Anglia, incaputa pe mainile Germaniei si prada unei crize politice interne fara iesire. Pierde fara lupta - doar generalul Ion Antonescu a cerut-o atunci! - Basarabia si Bucovina de Nord, in urma clauzelor secrete ale Pactului Hitler-Stalin. In 1947, la Tratatul de la Paris, pierderea este consfintita, pentru ca Romania este tratata ca stat invins. Relatia de tensiuni intre Moscova si Bucuresti functioneaza si in perioada comunista. De cate ori Romania este mai aproape de China si, intr-un fel, de Occident, dupa 1966, liderii romani folosesc moneda basarabeana pentru a-si consolida autonomia in raport cu Moscova. Cand Ceausescu raceste relatiile cu Occidentul si constata ca pompierul indepartat care este China nu va putea stinge incendiile din apropiere, Rusia preia initiativa. Ungaria si Bulgaria sunt lasate sa intervina cu propriile amenintari de revendicare teritoriala, in aceste perioade avantajoase pentru Moscova. In 1989, caderea comunismului se face pe fundalul unei ascensiuni morale a URSS, putere invinsa in Razboiul Rece. Comunismul sovietic se retrage din coloniile est-europene, in liniste si fara pierderi, la Berlin, cu peste 1.000 de victime in Romania. Incapatanarea lui Ceausescu si starea deplorabila a statului roman sunt premisa comportamentului marilor puteri dupa 1989.Tara noastra trece la democratie si la economia de piata, ancorata pe orbita colosului sovietic in descompunere, fara simpatie si suport din partea Americii sau a Germaniei, marii jucatori in Europa anilor ’90. Cand tarile baltice isi cer dreptul la independenta, surata lor Republica Moldova intra intr-un cadril geopolitic complicat, teleghidat de intransigenta Moscovei si de lipsa de atractie a ofertei romanesti. Datele evolutiei Basarabiei in urmatorii 20 de ani au ramas neschimbate. Si astazi, in 2009, suntem intr-o perioada de vulnerabilitate a Romaniei, in ciuda statutului ei geopolitic. In Occident, tendintele de menajare a Rusiei sunt mai puternice decat dorinta de rectificare a unui abuz istoric in favoarea Romaniei, un stat clientelar periferic si slab al comunitatii euroatlantice. In toiul aproximarilor de politica externa ale administratiei Obama, cand scuturile antiracheta din Cehia si din Polonia nu mai sunt atat de sigure, pe fundalul dezamagirilor create de democratii portocalii la Kiev si la Tbilisi, soarta acestei relicve istorice napastuite care este Republica Moldova nu-i mai intereseaza decat pe romani si pe moldoveni. Mai exact, ei sunt o minoritate ganditoare in Romania si o majoritate obosita in Basarabia. Miile de tineri basarabeni care cer democratia si unirea cu Romania par tot mai mult eroii paradoxali ai erei Internetului decat purtatorii unui mesaj de schimbare politica in era real-postcomunismului.Moscova nu crede deloc in lacrimile si suferintele lor, bucurandu-se de solicitudinea si de atentia Occidentului si a organizatiilor internationale complezente. In vara anului 1966, premierul chinez Ciu-Enlai vine in Romania. China se afla in plina deriva dogmatica maoista, iar Romania promova un curs comunist neutralist, la egala distanta intre Moscova si Pekin. La Aeroportul Baneasa, Ciu-Enlai saluta aceasta politica de independenta. Ansamblul de cantece si dansuri de la Pekin, care-l insotea pe premier, a dat, in aceeasi seara, un spectacol de gala. Artistul chinez Chin Lien-Fin a cantat in limba romana cantecul „Aceasta este Moldova mea!”. N-a fost sa fie!„Moldova urmasilor” pare sa ramana o promisiune demna de calendele chinezesti, mult mai aproape de eternitate decat de realitate. http://www.cotidianul.ro/a_cui_este_moldova-81616.html
0