Moldovenii, cel mai nefericit popor din lume!
Amplasati geografic intre Romania si Ucraina, moldovenilor le lipseste un simt puternic al identitatii, mandria nationala si speranta in viitor. In cei opt ani de guvernare, liderul comunist Vladimir Voronin a pendulat atent intre Moscova si Bruxelles, sau intre memoriile inevitabil dragi ale tineretii electoratului sau de baza, in curs de imbatranire, si aspiratiile europene ale tinerei generatii, iar aceste interese divergente si-au gasit expresia in protestele post-electorale din 7 si 8 aprilie, releva The Wall Street Journal.Daca la aceste lucruri adaugam saracia nimicitoare, putem intelege de ce un sfert dintre moldoveni traiesc si muncesc in strainatate, trimitand acasa bani care ajuta tara sa se mentina pe linia de plutire, noteaza publicatia americana The Wall Street Journal.De aceea, scrie publicatia mentionata, recentele proteste din Moldova ca reactie la acuzele de frauda electorala aduc aminte de cartea jurnalistului american Eric Weiner, "The Geography of Bliss" (Geografia Supremei Fericiri) care, pornit in cautarea celui mai fericit loc de pe pamant, ajunge la concluzia ca moldovenii trebuie sa fie cei mai nefericiti oameni din lume, de vreme ce viziunea lor superstitioasa despre lume nu e ancorata in nimic altceva decat in pesimismul care planeaza asupra acestui loc trist, Republica Moldova.O examinare a istoriei acestui teritoriu incercat explica originile acestei crize de identitate a moldovenilor, pentru care zilele glorioase ale rezistentei lui Stefan cel Mare impotriva turcilor inglobeaza experienta si simbolismul natiunii.Problemele de identitate ale moldovenilor merg mai departe de geografie si cetatenie, atingand nivelul limbii si, astfel, al constiintei. In ziua de azi, generatia mai varstnica vorbeste o frumoasa rusa fara accent, in timp ce tinerii folosesc romana ca prima limba si engleza ca a doua, desi cei inteligenti recunosc importanta practica a cunoasterii rusei.In cei opt ani petrecuti la presedintia Moldovei, liderul comunist Vladimir Voronin a pendulat atent intre Moscova si Bruxelles, sau intre memoriile inevitabil dragi ale tineretii electoratului sau de baza, in curs de imbatranire, si aspiratiile europene ale tinerei generatii, iar aceste interese divergente cu privire la identitate si generatii si-au gasit expresia in protestele post-electorale din 7 si 8 aprilie, releva publicatia mentionata.