De ce nemoldovenii din Moldova insista ca sintem moldoveni „neromani” si ca noi vorbim „moldoveneste” ?

Nu este secret ca, practic, toti nemoldovenii de la noi participa foarte energic la dezbaterile privind denumirea si substanta limbii noastre, precum si constiinta noastra etnica sau etno-culturala. La prima vedere, acest fapt pare foarte ciudat. Ce interes am avea noi, moldovenii de la est de Prut, sa intervenim in discutiile de acest gen din cadrul comunitatii rusesti, ucrainene, gagauze sau bulgare (evreii, ca de obicei, fac caz aparte) din Moldova noastra? Este o problema care tine strict de competenta morala si de mentalitatea comunitatilor respective. Chiar m-as simti cu totul stingherit in situatia ipotetica de a ma implica intr-o asemenea dezbatere dintr-o alta comunitate etno-culturala.Pe cind in ceea ce priveste bastinasii Moldovei – moldovenii – mai ca fiecare „minoritar” considera de datoria lui nu numai sa se bage in discutie, dar si, obligatoriu, sa ne probozeasca de „lipsa de patriotism” in cazul in care constatam evidenta – romanitatea limbii si a constiintei noastre etnice (nu si neaparat statale), - sa ne „convinga” de „neromanitatea” culturii noastre, sa peroreze indelung in presa de limba rusa si „moldoveneasca” pe tema gaunoasa a „neromanitatii” moldovenilor. In ultimul timp am fost martor chiar si la discutiile purtate de unii musulmani post-sovietici (azeri, ceceni si tatari) privind „neromanismul” limbii si al identitatii noastre.In treacat fie spus, minoritarii „nostri” au citeva caracteristici comune care le lipsesc cu desavirsire bastinasilor si anume:(1) ei (cu rare exceptii) nu cunosc limba noastra – cea a bastinasilor inca majoritari - si, chiar mai mult, refuza sa o cunoasca, iar daca o cunosc, de cele mai dese ori, refuza sa o vorbeasca, cel mai „decent” pretext fiind „sfiala” lor de a gresi pronuntia (de parca moldovenii ar vorbi, in majoritatea lor, fara accent in limba rusa);(2) in cea mai mare parte, ei nu-si cunosc si nu doresc sa-si cunoasca limbile materne (exceptie facind noii imigranti musulmani) – ucraineana, bulgara, gagauza sau ebraica (resp. idis); (3) unica lor limba de comunicare in cadrul comunitatilor (situatia este cvazi identica chiar si in cazul majoritatii gagauzilor si bulgarilor) lor este rusa, prin urmare, ei toti pot fi usor identificati drept „rusofoni” in sensul de „neromanofoni” sau „antiromanofoni”; (4) la orase – toate orasele, exceptie facind Unghenii, Orheiul, Telenestii, Stefan-Voda, Hincesti, poate, inca vreo doua foarte periferice (din cele peste 40 de localitati de tip orasenesti din Moldova de Est) – unitatile economice, in special cele comerciale, sint detinute de catre persoane care refuza sa vorbeasca cu noi limba noastra;(5) rusofonii (in sensul de mai sus) ocupa pozitii de frunte in fiecare ramura fara exceptie a economiei nationale moldovenesti, la fel ca si in lumea interlopa: practic toate gruparile crimei organizate din Moldova sint conduse de persoane care nu vor sa ne vorbeasca limba, limba rusa fiind limba in care se pun la cale actiunile lor; stim cu totii ca economia de la noi este, practic, prelungirea lumii interlope, o lume rusofona care controleaza economia "nationala"; iata in ce anume se afla explicatia ca practic toti cei minati peste hotare de neagra saracie sint moldoveni, dar nu minoritari;(6) rusofonii lipsesc practic din asemenea sfere de activitate ca arta, cultura, stiinta, clerul ortodox, administratia publica, probabil, datorita salariilor si veniturilor derizorii din aceste sfere;(7) rusofonii, in special, in orase, lipsesc, practic, cu desavirsire din Biserica Ortodoxa a Moldovei (Patriarhia Moscovei), in schimb sint prezenti din abundenta, pe pozitii majoritare, in secte, cercuri ezoterice, organizatii ateiste;(8) In ultimul timp, in special incepind cu 2002, ei domina categoric procesul politic decizional din Moldova.Toate aceste caracteristici ne sint straine noua.Oare de ce nemoldovenii din Moldova sint atit de interesati ca noi sa ne consideram neromani si limba sa ne fie neromaneasca ? Chiar daca m-as considera „moldovean neroman” (admit aceasta doar ca un procedeu de investigatie logica), mi-ar da de banuit faptul insusi al acestui interes de-a dreptul morbid al majoritatii rusofonilor din tara mea ca eu sa ma consider categoric neroman.Se stie ca orice comunitate care nu-si cunoaste trecutul, realizarile inaintasilor sai, eforturile parintilor si stramosilor sai de a dainui pe pamintul concret, nu-si poate cunoaste rostul colectiv sau individual pe acest pamint, este usor manipulata, membrii ei sint lesne impinsi la periferia ierarhiei sociale, comunitatea dispare in una-doua generatii, la inceput, ca factor cultural, apoi ca factor social, politic, demografic, altfel zis, dispare la nivel de colectivitate si degradeaza social la nivel de individ.Cultura moldovenilor ca rod al istoriei lor, trecutul lor politic, social, economic, limba lor, orice aspect al existentei lor actuale nu poate fi „decupat” din istoria intregului spatiu romanesc, din istoria tuturor romanilor ca un tot cultural. Oricit de mare mester ai fi, nu poti sa decupezi o bucata de mineca dintr-o ie fara ca aceasta bucata sa contina firele de in si fragmente de broderie proprii intregii ii.Substanta insasi a bucatii decupate tradeaza nu numai originea ei – locul din care ea a fost decupata, rolul pe care bucata data il joaca in mineca, iar mineca in ie, - dar si identitatea de substanta cu orice alta bucata, bucatica din orice alt loc al iei, chiar daca in alte locuri broderia poate fi mai densa sau mai rara. La fel, orice fel de adaosuri la bucata decupata vor vadi artificialitatea lor, incompatibilitatea lor cu materia bucatii decupate. Adaosurile vor petici bucata, scotind la iveala stirbirea ontologica a bucatii respective, transformind bucata intr-o rufa peticita, de risul lumii, de care s-ar inscirbosa si triburile lipsite de istorie scrisa si de limbi literare – „poporul moldovenesc neroman” sau „limba moldoveneasca neromana”.Constiinta panromaneasca a moldovenilor din Republica Moldova nu reprezinta nicidecum un atentat la statalitatea lor distincta de cea a romanilor din Romania, cum pretind minoritarii si mercenarii lor gen V. Stati si compania – V. Dandara, S. Nazaria, P. Boicu, M. Veverita etc. Tara Moldovei si Tara Romaneasca au existat secole alaturi, fara sa se contopeasca ca state, nu si ca cultura. Astazi, procesele de integrare pan-europeana nu contribuie la unificarea suveranitatii acestor doua state – Romania si Republica Moldova, – asigurindu-le existenta fiecaruia in parte, ca state. Integrarea europeana, ca un proces al globalizarii, contribuie, in primul rind, la mistuirea, pina la disparitie, a suveranitatii tuturor statelor europene. Ele sint constrinse sa-si cedeze independenta in folosul centrelor de dictatura globalitara ai caror confrati de duh sint tocmai minoritarii „nostri”.Caracterul ontologic romanesc, altfel zis, romanitatea obiectiva a bastinasilor Republicii Moldova, indiferent de perceptiile subiective la nivel de indivizi, este un lucru atit de evident, incit negarea ei vadeste ori o patologie mintala grava ori un interes extrem de important, greu sau imposibil de realizat pe alte cai decit prin lipsirea bastinasilor tarii de cultura lor si de memoria lor istorica la nivel de popor.Sint cu totul departe de a suspecta abateri oricit de mici de la normalitatea intelectuala la minoritarii „nostri”. Ramine, deci, pregnanta unui interes vital, daca ei se incrinceneaza nu numai sa intervina brutal, as spune, chiar mojiceste, in problemele noastre de „ajustare” identitara, ci si sa se cramponeze cu atita inversunare de falsuri izbitoare cum ar fi „neromanitatea” limbii si a culturii moldovenilor.Care este acest interes ? De ce ei doresc cu atita ardoare ca noi sa nu ne cunoastem trecutul, cultura, limba, parintii si stramosii ? De ce ne doresc sa fim lipsiti de memorie istorica, de demnitate morala, culturala, de mindrie pentru parintii si stramosii nostri ? De ce ne vor extirpati din trupul culturii noastre, din spiritualitatea noastra, din noi insine ? De ce vor sa ne lipseasca de insasi fiinta noastra ? De ce vor sa ne reduca doar la dimensiunea noastra economica, la „forta de munca” ? Doar un individ lipsit de coordonata culturala, de cea spirituala, este redus la cea pur materiala – masina de muncit si de cheltuit salarii pe intretinerea si desfatarea trupului.In 1989 numai 43% dintre sefii de sectie de la uzine, ministere, comitete raionale de partid, soviete orasenesti si raionale, pina la ministri si la membru al Biroului Comitetului central al PCM, erau „de origine moldoveneasca” multi care, in ciuda acestei origini, nici nu cunosteau limba "moldoveneasca". Inlaturarea chingilor totalitarismului (care, in virtutea politicii national-leniniste, se aflau in mina „minoritarilor”) a lasat cimp liber pentru concurenta sociala. In situatia in care, in pofida asupririi etnice din perioada sovietica, stiinta fundamentala si cea aplicativa, cultura si arta, clerul ortodox, iar dupa alegerile din 1990, si administratia publica erau dominate de bastinasi, concurenta sociala era, practic, cistigata de ei. Firescul unei asemenea dominatii a bastinasilor in toate tarile istorice din lume, Rusia, Ucraina, nefacind exceptie, nu a putut fi acceptata de majoritatea minoritarilor nostri rusofoni.Unica lor sansa de a-si mentine suprematia sociala era sa-i manipuleze pe bastinasi, instrainindu-i de statul lor – Moldova, manipulindu-i la nivel de colectivitate, lipsindu-i de orice motivatie creativa a activismului social (motivatie care deriva doar din constiinta propriei valori a individului, fapt inseparabil de constiinta lui culturala si istorica), reducindu-i la statutul de pribegi prin strainii, de marginalizati in propria lor tara, de salariati ai minoritarilor.Acest scop nu putea fi obtinut decit prin promovarea unui „moldovenism” cit mai primitiv, cit mai „neromanesc”, chiar antiromanesc, caci numai prin instrainarea unui popor de el insusi il poti domina oricit.Oare moldovenii care se (vor) declara moldoveni, deci neromani, sint constienti de faptul ca prin aceasta ei isi sacrifica feciorii si fiicele la munca rau platita, la dispret din partea nemoldovenilor, la robie sociala si culturala ? Ca ei, prin nerecunoasterea romanitatii lor firesti, din stravechime, vadite le rapesc copiilor lor viitorul, reducindu-i la unelte economice in slujba minoritarilor ? Iar daca, totusi, moldovenii, in masa lor, se (vor) declara "moldoveni", adica "neromani", acest fapt le va dezlega si mai mult miinile minoritarilor in inlaturarea noastra culturala si sociala tot mai intensa din Moldova. Tot mai multi moldoveni vor lua calea pribegiei prin straini, tot mai multi moldoveni vor fi impinsi in saracie.Benedict Moldoveanu (Centrul de Monitorizare si Analiza Strategica)http://mail.mdn.md/index.php?day=3300//http://www.mdn.md/index.php?view=viewarticle&articleid=330