Dan Dungaciu„Curat murdar, coane Fanica!”Luna aceasta se implineste un an de la declararea independentei Kosovo. Printr-o coincidenta, la Chisinau a fost organizata cea de-a treia conferinta internationala dedicata chestiunii transnistrene. Prilej de dezbatere si bilant in dosarul transnistrean. Dosar care, anticipand, nu arata deloc bine. Sau, oricum, nu mai arata asa cum il stiam inainte.Pe ce partitura cantam?Datele problemei s-au modificat nu doar pe teren (Kosovo, Georgia, razboiul gazelor sau criza economica), dar si la nivelul perceptiei. Iar perceptia este aici cruciala. In orice subiect de acest gen, ceea ce conteaza in mod prioritar este viziunea prin care abordam subiectul. Nicio masura sau initiativa nu pot capata coerenta sau eficienta in afara unei perspective clare asupra a ceea ce se intampla acolo - de unde pleci si incotro vrei sa ajungi. Batalia publica in asemenea cazuri post-conflict este pentru definirea termenilor, cui ii reuseste mai bine sa fixeze in spatiul public propria viziune si sa-i faca pe toti sa cante pe acea partitura. Din acest punct de vedere, nu poti sa te abtii sa nu constati ca Tiraspolul pare astazi victorios in aceasta confruntare post-conflict. Pare ca vorbim, cu stiinta sau fara stiinta, limba Moscovei si a Tiraspolului atunci cand desenam portretul lui 1992 si ceea ce a urmat.Strategia celor 3D - „extremista”?Acest lucru a devenit pregnant odata cu interventia din conferinta a unuia dintre veteranii bataliei pentru Transnistria - interventie neconsonanta cu atmosfera intalnirii, facand nota aproape disonanta intr-un panel care se voia „rezonabil”. Strategia celor 3D, in numele careia pleda respectiva voce, nu mai este asa, sau nu mai parea asa intr-o conferinta in care despre retragerea trupelor ruse nu s-a vorbit decat in treacat, la sectiunea de intrebari, undeva la sfarsitul zilei. Este mai mult decat semnificativ ca, atunci cand „cei trei D” au fost - rar - convocati in conferinta, ordinea lor a fost: democratizare, decriminalizare, demilitarizare, adica exact inversul spiritului care a facut societatea civila sa puna pe masa un asemenea proiect. Mai mult, dupa cum devenise evident cu ceva vreme in urma, demilitarizarea inseamna acum - asa cum spune si programul de guvernare al cabinetului Greiceanai - demilitarizarea ambelor maluri ale Prutului. Au spus-o explicit in conferinta seful Misiunii OSCE si reprezentantul UE pentru RM.Legea din 2005 versus referendumul din 2006?Lucrurile nu se opresc aici. Ca o consecinta logica a trecerii pe linie moarta a viziunii celor 3D, e evident ca tot ce a derivat din respectiva viziune devine caduc. Inclusiv mult invocata Lege din iulie 2005 privind statutul teritoriilor din estul RM, adoptata in unanimitate de parlamentul de la Chisinau. Nici mai mult, nici mai putin, ea a devenit borna a unui ax al viziunilor nerezonabile si extreme, la celalalt capat al caruia apare... Referendumul din 2006 din Transnistria, in care populatia ar fi decis independenta regiunii si integrarea in Federatia Rusa. Nici mai mult, nici mai putin… Daca judecam la rece unde s-a ajuns, punerea la acelasi nivel, fie si tacita, a unei legi adoptate de un stat recunoscut si a unui referendum organizat intr-o regiune separatista ne da intreaga dimensiune a victoriei post-conflict, pe care malul stang al Nistrului a repurtat-o asupra malului drept.Cine are nevoie de viziuni juridice?A mai existat un moment semnificativ in conferinta. La un moment dat, o voce din sala a intrebat un panel din care facea parte si reprezentantul UE pentru RM, despre ignorarea aspectelor legale ale conflictului si unde poate duce aceasta omisiune (inclusiv perpetuarea in spatiul public a discursului de tip RM si Transnistria). Intrebarea nu a primit niciun raspuns coerent - din ce motive, nu stim. Dar important este ca interogatia venea din perspectiva unei viziuni legaliste, conturata de doua momente esentiale in istoria post-conflict, respectiv, decizia de la CEDO din 2004, in procesul Ilascu versus Moldova si Federatia Rusa, in care Federatia Rusa este considerata stat agresor, si Raportul Baroului Avocatilor din America, in care se recomanda: dati in judecata Federatia Rusa! Viziunea legalista, dimpreuna cu „strategia celor 3D”, devin astazi litera moarta. In ciuda faptului ca, impreuna, erau cele mai redutabile instrumente pe care le-ar fi avut la dispozitie Chisinaul.Viziunea lipsei de viziune?In conditiile in care pana si asa-zisele propuneri „la pachet” ale presedintelui Vladimir Voronin au fost respinse de Tiraspol, care mai e viziunea dupa care actioneaza Chisinaul (sau comunitatea internationala)? Chestiunea este fundamentala pentru ca, in lipsa unei viziuni directoare, toate masurile pe care acesta le-ar lua devin incomprehensibile sau incoerente, indiferent ca se numesc de „construire a increderii” sau altfel. Proiectul (viziunea) trebuie sa decida masurile, nu invers. Altminteri se intra intr-o fundatura pe care discutiile de la conferinta au relevat-o, nu o data… Ce se urmareste, pana la urma, in stanga Nistrului? Construirea unei societati civile sau modernizarea regiunii sunt scopuri nobile, in definitiv. Doar ca, in sine, ele nu au nicio legatura directa cu ceea ce Chisinaul numeste „reintregirea tarii”. Dimpotriva! Efectele unor asemenea interventii pot perpetua separatismul si perceptia publica a avantajelor lui - bani de la comunitatea internationala si de la Rusia, pasapoarte multiple, pensii mai mari si gaze mai ieftine.Al cui agent electoral este Tiraspolul?Ce ramane de facut? In aceste conditii, doua lucruri. Unul - asteptarea unei clarificari privind pozitia Chisinaului si a instantelor internationale fata de conflictul transnistrean. In conditiile respingerii tuturor proiectelor, ce mai ramane pe masa? Ce viziune (mai) are Chisinaul, caci cea a Tiraspolului este clara, evidenta si sustinuta consecvent… Pana la aceasta clarificare, al doilea lucru care trebuie evitat este interventia abuziva a malului stang in alegerile din 5 aprilie si care poate fi anuntata, indirect, de vizita ministrului Lavrov si mesajele acestuia. Chiar daca, tehnic vorbind, e dificila existenta sectiilor de votare pe malul stang, o deschidere masiva si ostentativa a frontierei interne ar putea aduce pe malul drept autobuze de votanti. O actiune concertata - ce partid ar avea capacitatile administrative sa o faca? - va umple sacul electoral cu cateva mii sau zeci de mii de voturi. Iar doua, trei procente sunt suficiente pentru unele partide ca sa treaca pragul in parlament sau, pentru altele, sa aduca deputati in plus. Intr-o asemenea eventualitate, unde vor merge aceste voturi si cat vor cantari in evaluarea finala a corectitudinii alegerilor din RM - test major pentru parcursul ei democratic - urmeaza sa vedem. Pana la a-si clarifica viziunea fata de raporturile cu Tiraspolul, Chisinaul trebuie sa fie atent ca Tiraspolul sa nu vina peste el si sa decida, abuziv, viitoarea configuratie politica a RM…http://www.timpul.md/Article.asp?idIssue=953&idRubric=9745&idArticle=21996