Davai gaz, Vladimir Vladimirovici!

de Horia GhibutiuHoria Ghibutiu: „Stimate domnule prim-ministru Putin, sunt ispitit sa-i transmit presedintelui nostru ca ati glumit“.Stimate domnule prim-ministru Putin, va scrie unul dintre jurnalistii carora v-ati adresat, indirect, joi, pe parcursul conferintei de presa transmise de postul rus de televiziune Vesti si preluata apoi de statiile romanesti. N-am avut privilegiul de a fi la „dacea“ (resedinta de vacanta) dumneavoastra din Novo-Ogarevo, locul unde v-ati referit la tara noastra, dar cand ati vrut sa va asigurati ca jurnalistii au priceput mesajul dumneavoastra, ca si l-au notat si il vor transmite cu acuratete presedintelui Romaniei, zau daca nu m-am simtit vizat. Mai ales ca ati si scrutat camera cu privirea dumneavoastra de peruzea, de parca ne si puteati vedea pe noi, cei care va sorbeam povetele la televizor. N-a fost unica ocazie in care i-ati pomenit joi pe ziaristi. Daca am retinut corect, ati zis cam asa: „Urmaresc si presa europeana occidentala, si pe cea nord-americana, scuzati-ma, dar nu vad acolo o evaluare obiectiva a evenimentelor curente“. Nu voi lua in discutie presupusa apetenta a presei occidentale si americane pentru abordari subiective. In schimb, voi incerca sa va descretesc fruntea amintindu-va o istorioara care circula pe seama dumneavoastra si a presei din Rusia. Astfel, se povesteste ca intr-o frumoasa zi de vara, in timp ce motaiati pe un sezlong, la Soci, catelusa dumneavoastra favorita, Koni - au cunoscut-o multi dintre prietenii dumneavoastra, de la Angela Merkel la Silvio Berlusconi - v-ar fi lins talpile. Iar dumneavoastra, pe jumatate adormit, ati fi spus: „Domnilor ziaristi, de data asta chiar exagerati!“. In lumina acestor precizari si pentru a evita evaluari subiective ale crizei generate de sistarea livarilor de gaz rusesc pe Batranul Continent, ingaduiti-mi sa verific daca mesajul pe care presa trebuie sa-l transmita presedintelui Basescu dupa observatiile dumneavoastra a fost unul serios sau doar o gluma, evident, mult mai amuzanta decat cea de mai sus. Asadar, in timp ce gesticulati energic in fata camerelor de luat vederi, ati declarat urmatoarele: „Eu am pentru Romania o contraoferta pe care cred ca va fi greu sa o refuzati. Va rog sa-i transmiteti acest lucru presedintelui Basescu. Tot volumul de gaz rusesc de care are nevoie Ucraina intr-un an suntem dispusi sa-l vindem companiei de stat din Romania. Si dupa aceea sa-l revindeti mai departe Ucrainei!“. Dupa acest mesaj, ati facut o mica pauza si ati dat, complice, din cap, intrebandu-ne: „Merge? Sper ca ati consemnat!“. Domnule Vladimir Vladimirovici Putin, daca oferta mai e valabila, ma vad nevoit sa va marturisesc ca ne puneti intr-o situatie delicata. Spun asta deoarece Ucraina e langa noi si, in pofida diferentei de opinii dintre tarile noastre privind Insula Serpilor, ne-am dori sa ne pastram relatiile de buna vecinatate, asa cum e obiceiul in noua Europa. Chiar daca noi suntem in NATO, in timp ce vecinii nostri, nu. In plus, doar din curiozitate si pur ipotetic vorbind, la ce pret ne-ati da gazul de care are nevoie Ucraina de-a lungul unui an? La 250 de dolari - un pret, citez, „foarte privilegiat“ - pentru mia de metri cubi, cat v-a spus Aleksei Miller de la Gazprom ca l-a propus „partenerilor“ dumneavoastra din Ucraina, pentru a-l vinde apoi impreuna Occidentului la un pret mai mare? Sau la pretul mediu de 340 de dolari pentru mia de metri cubi, cat ar fi gazul pe care l-ati importat din tarile Asiei Centrale, adica Turkmenistan, Kazahstan si Uzbekistan? Domnule prim-ministru, stiu ca pozitia oficiala a tarii dumneavoastra in criza gazului este in asentimentul poporului rus: conform unui sondaj al postului de radio moscovit Ekho, 56,6% dintre cei intrebati erau impotriva livrarii de gaz catre Ucraina. Iar oamenii de pe strada chestionati de Reuters au marturisit ca de vina ar fi partea ucraineana, adica Iuscenko si Timosenko, acestia nedorind sa plateasca, motiv pentru care in Romania si in Bulgaria spitalele si scolile nu pot fi incalzite. Fara sa fiu imputernicit sa va transmit un mesaj oficial din partea tarii mele, permiteti-mi, totusi, sa va retin atentia cu urmatoarea concluzie: dupa ce mi-am notat, silitor, tot ce ne-ati propus, sunt ispitit sa-i transmit presedintelui nostru faptul ca, fara doar si poate, ati glumit. Cred insa ca nu a fost de gluma in cazul in care ati intentionat sa aflati daca mai e posibil ca Europa sa dardaie in anul de gratie 2009. Si nu doar de frig.