Raspunsuri date de la Coimusitul.md in privin?a limbii romane

INTREBARI AVETI?De ce gazeta noastra apare in limbile rusa si moldoveneasca, dar nu in limbile rusa si romana? Da, stiu, e o poveste lunga. In aceasta chestiune pot fi tinute conferinte stiintifice, pot fi implicati academicieni, acestia ar putea sa discute trei zile si trei nopti in sir, si tot una va fi putin.Alexandr ISAEV isaev.wordpress.comDar eu ma voi exprima mai simplu, nu in stil academic. Pentru ca limba moldoveneasca ne uneste. Pentru ca dorinta mea, a unui rus get-beget, de a cunoaste limba moldoveneasca nu e o curiozitate lingvistica, nu e o completare a colectiei mele personale de limbi si nu e chiar nici un interes practic al meu. Intii de toate, aceasta e dorinta mea de a fi unic cu poporul meu, cu natiunea mea, oricit de patetice ar parea aceste cuvinte.Limba moldoveneasca in Moldova uneste oamenii. Dar cea romana? Cuvintele “limba romana”, prin straduinta de multi ani a unui grup de cetateni, joaca in Moldova un cu totul alt rol. Un rol izolator, distrugator, care ii indeparteaza pe oameni unul de altul.Acest grup de cetateni se trudeste pe tarimul sau atit de insistent, incit te miri cum de inca nu au distrus casa noastra fragila, ca de sticla, in care nu se recomanda sa se arunce cu pietre. Anume lor noi trebuie sa le “multumim” pentru multe si foarte multe lucruri — de la tragedia de la Bender pina la instrainarea copiilor de parinti. Si mi se pare ca aceasta nu ar fi ultima “multumire”, pe care ar trebui s-o rostim la adresa lor.Cind vorbim despre limba moldoveneasca, intotdeauna subintelegem urmatoarele: toti cetatenii Moldovei trebuie sa cunoasca aceasta limba. Dar, poate ca ati observat, in acest context cuvintul “trebuie” totdeauna a rasunat fara nici un fel de violenta animalica, fara nici un fel de impunere fortata. Acesta totdeauna a fost un apel la unitate, o apelare la suflet si la ratiune. Sentimentul intern al datoriei, calea spre intelegerea faptului cum am putea trai noi mai bine pe acest pamint — iata ce contine apelul in cauza. Oameni liberi, care vorbesc liber toate limbile de pe planeta noastra — iata idealul spre care tinde aceasta linie.Insa cind in Republica Moldova esti impus “sa cunosti limba romana”, de regula, in practica aceasta inseamna ca se fac incercari ca limba in cauza sa ti se vire pe git cu de-a sila. De-ar fi voia lor, daca nu cunoasteti limba, ei v-ar pune pe cap o tichie de prost, v-ar atirna la git o tablita si ar arata spre dumneavoastra cu degetul: “El nu poate vorbi corect romaneste!”. Un lagar de concentrare lingvistic, o rasa a domnilor “culti” si o rasa a “neoamenilor” intunecati — iata capatul logic al acestei ideologii.Percepeti diferenta dintre modurile de abordare a chestiunii?De altfel, de porecla de “neom” in acest sistem de valori nu va va salva nici cunoasterea limbii. Imi amintesc bine cum asupra unui pichet al unor tineri si tinere, organizat linga sediul primariei chisinauiene, s-a napustit un grup de babute infuriate. Tinerii care protestau impotriva haosului ce domnea in Consiliul Municipal, de fapt, erau moldoveni. Studenti, oraseni, ei vorbeau o limba absolut literara.Credeti ca acest lucru le-a placut batrinelor admiratoare ale lui Mihai Ghimpu? “Eu aud ca tu vorbesti cu accent rusesc!”, tipa strident una din ele, incercind sa rupa din miinile unui tinar placarda. Tinarul a ramas putin buimacit, incepind sa piarda increderea ca intelepciunea vine la om odata cu batinetea lui. Il inteleg. Uneori, batrinetea vine de una singura.Intelegeti, chiar fiind dumneavoastra un academician, un bun cunoscator al filologiei si literaturii, in conditiile politice corespunzatoare nu va fi deloc greu sa vi se gaseaca in vorbire un “accent” sau “o nuanta de accent”. Doar criteriul vorbirii corecte il va inventa anume “rasa domnilor”, care va constitui elita unui astfel de regim. Si daca nu le veti fi pe plac, niciodata nu veti “corespunde pe deplin” criteriului adevaratului ari..., scuzati, criteriului adevaratului, suta la suta exponent al valorilor panromanesti.Anume din aceasta cauza, eu nu consider sarbatoarea “Limba Noastra” o sarbatoare a mea. Pentru ca aceasta nu e o sarbatoare a limbii, si fie ca pe nimeni sa nu-l induca in eroare, sa nu-l insele cuvintarile patetice ce rasuna la mitingurile patetice. Aceasta sarbatoare demult si-a atribuit-o autoproclamata “rasa a domnilor”. Pentru ei limba nu e mai mult decit un instrument comod de inrobire a celor carora nu le-a mers sa se urce la timp in virful piramidei.Si nu-mi cintati mie despre Eminescu. Eminescu cu acesti indivizi nu ca nu s-ar fi asezat la o masa — el s-ar fi straduit ca nici pe o planeta sa nu se afle impreuna cu ei. De buna seama, a fost un mare umanist, un geniu... E la fel cum Marx nu ar fi trebuit sa vada “marxismul” suslovian cu lozincile lui de neon: “Hotaririle Congresului al XXVI-lea al PCUS — in viata!” — de necaz si amaraciune ar fi murit a doua oara.Despre Stefan cel Mare nici nu mai vorbesc. Dupa urcarea pe tron, lui i-ar fi fost de ajuns zece minute pentru ca sa priveasca in jur si sa perceapa ce se intimpla. Si, mama draga, ce s-ar fi inceput atunci... Mi-i imaginez bine pe liderii opozitiei chisinauiene intr-un raport al lui Stefan cel Mare. Un tablou epic s-ar fi intimplat.Citesc interviul acordat de Alexandru Bantos, director al Casei Limbii Romane din Chisinau, Agentiei Info-Prim Neo. Si uimitoare lucruri se deslusesc din acest interviu.In primul rind, devine clar: adeptii identitatii romanesti nicicum nu se pot lipsi de ciubota politieneasca chiar nici intr-o astfel de chestiune umana, cum este studierea limbii de stat de catre minoritatile natioanle. Ei nu cunosc alte mijloace, afara de pumnul jandarmieresc.Alexandru Bantos: “Legislatia lingvistica, rationala pe timpurile sovietice, acum este complet contraproductiva... Nu s-a intreprins nimic concret, palpabil pentru ca limba romana sa intre in drepturile sale firesti de atribut principal si de importanta vitala al statului... Astazi, in Republica Moldova nu exista o institutie de stat, care sa exercite supravegherea asupra folosirii limbii de stat... Limba oficiala (Bantos are in vedere limba romana — A.I) a Republicii Moldovenesti va intra in functiile sale firesti doar atunci, cind va fi elaborata si adoptata o lege care s-o protejeze, de iure si de facto, de intrecerea inegala cu limba rusa...”.N-o sa-i bagam noi cu nasul in Constitutie si sa le aratam ce se spune acolo in privinta limbii de stat: au avut ei in vedere Constituta noastra? Atrageti atentia: ei nu vad un alt mijloc, afara de inasprirea unor legi politienesti, de supraveghere. Gindirea acestor “liberali europenizati” pentru totdeauna a ramas in secolul XIX, la nivelul jandarmului satesc cu catarama lustruita oglinda.Stiti, cu fiecare an ce trece devine tot mai convingator urmatorul fapt simplu: principala cauza din care oponentii nostri se iau la harta cu noi este ignoranta crasa, estrem de proasta instruire si nepriceperea lor de a gindi in mod stiintific chiar nici in cazul in care modul de abordare stiintifica este necesar.Un citat din Lenin, din “Notitele critice privind problema nationala”:“...Necesitatile circuitului economic totdeauna vor impune nationalitatile care locuiesc intr-un stat (pina cind ele vor dori sa locuiasca impreuna) sa invete limba majoritatii..., ele insesi vor determina acea limba a tarii, a carei cunosatere este avantajoasa majoritatii in interesele relatiilor comerciale. Si aceasta determinare va fi cu atit mai ferma, cu cit ea va fi acceptata benevol de catre populatia diferitelor natiuni, cu atit mai rapida si mai ampla, cu cit mai consecvent va fi democratismul”.Si alt citat: “Daca italienii din Elvetia deseori vorbesc frantuzeste in parlamentul comun, ei fac acest lucru nu fiind siliti cu batul unei careva legi politienesti salbatice (asa ceva in Elvetia nu exista), ci pur si simplu din cauza ca cetatenii civilizati din statul democratic ei insisi prefera limba inteleasa pentru majoritate. Limba franceza nu inspira ura italienilor, pentru ca aceasta limba este libera, a unii natiuni civilizate, limba care nu este impusa prin masuri politienesti respingatoare”.Daca dl Bantos si compania sa nu observa ca tot mai multi tineri si tinere, care in familiile lor vorbesc rusa, bulgara, ucraineana, gagauza, tind sa cunoasca limba moldoveneasca anume in virtutea “necesitatilor circuitului economic”, inseamna ca ei pur si simplu sint miopi.Dar lor le este convenabila aceasta miopie. Le este convenabil sa nu observe desfasurarea fireasca a evenimentelor. Pentru ca politica pe care o deservesc ei nu inseamna dezvoltare, ci inrobirea si supunerea celor care traiesc aici si acum. Metoda lor este nu ajutorul grijuliu acordat procesului firesc, ci invazia elefantului in pravalia de vesela. Sa taie arborele secular al relatiilor umane de pe colina moldoveneasca ce se afla la rascrucea tuturor drumurilor, sa-i arda radacinile si sa planteze in acest morman de cenusa constructia artificiala, “mesterita” in graba, inventata nu demult, conform criteriilor moldovenesti, a panromanismului — iata ideea pe care o urmeaza ei.Ei nu au de gind sa cultive ogorul limbii si sa astepte cu rabdare, cum asteapta taranii, pina cind va incepe sa rodeasca vita-de-vie. Ei pur si simplu nu au timp pentru aceasta, pentru ca sint robi ai conjuncturii, pentru ca deservesc politicieni bucuresteni concreti DE ASTAZI, si de “ziua de miine” lor nu le pasa.Si anume ACEASTA ei incearca sa prezinte drept “sarbatoare nationala a limbii”.Aici, nu in zadar am inceput sa vorbim despre politica, pentru ca, in mod intentionat sau intimplator, directorul Casei Limbii Romane inca o data, fara vreo careva rugaminte din partea noastra, a demascat esenta “programelor culturale” ce sint finantate de Bucuresti in Republica Moldova.S-ar parea ca ce ar putea fi mai naiv decit studierea limbii si literaturii romane? Iata inceputul rostirii, pe deplin moderata si culturtreighera, a directorului:“ Intr-un timp scurt, institutia a devenit un centru didactic si cultural (proiectul prevedea de asemenea organizarea unor seminare, simpozioane, “mese rotunde”, lansari de carti, expozitii — si toate in domeniul lingvisticii), in care omul gaseste conditii optime pentru studierea limbii si cunoasterea culturii noastre”.Si asa mai departe, si altele. Si lacrima culturala e gata-gata sa se prelinga pe obrazul nebarbierit, dar dovedeste sa vina fraza de inceiere:“Noi neaparat vom reveni la proiectul existent, deoarece consideram ca tinerii trebuie sa schimbe imaginea lumii, asumindu-si obligatia de a solutiona multiplele probleme politice, sociale, economice si, posibil, intii de toate, problemele identitatii. Iata de ce noi credem ca peste zece ani Casa Limbii Romane va fi o institutie orientata in primul rind spre tineret — elevi, studenti...”.Si lacrima s-a uscat, si s-a ridicat a nedumerire sprinceana. Scuzati, ce fel de cuvinte sint acestea — “sa schimbe imaginea lumii”, “sa solutioneze problemele politice...”?!Stiti, cind institutia culturala incepe sa-si asume cu entuziasm functiile de contribuire la “solutionarea problemelor politice, sociale si economice”, eu incetez a mai crede in firma ei. Aceasta nu este o institutie culturala. Acesta e un avanpost politic, care executa sarcini in exclusivitate politice.Nu am nimic impotriva Romaniei, limbii romane, literaturii romane, culturii romanesti, cintecelor, pasarilor, fluturilor, statiunilor balneare romanesti si nici impotriva a insusi civintului “romanesc”. Doar eu sint un internationalist, ca si noi toti din partidul nostru, ca si orice om intelept din Republica Moldova.Dar totdeauna ma voi pronunta impotriva politicii agresive, mincinoase, ignorante, pe care tragatorii de sfori bucuresteni incearca s-o impuna tarii noastre. Anume datorita straduintelor acestora, nobilele cuvinte “limba romana” doar pe parcursul unui deceniu au inceput sa fie percepute in Moldova ca un simbol al discordiei, urii, intolerantei etnice.De la ei nu-i chip sa obtii ceva. Au stat in timpul respectiv in parlamente si in cabinete sus-puse, s-au ghiftuit si au acumulat capital politic pe seama “reintoarcerii Basarabiei la sin” — si la odihna, sa seada pe terasa vilei de pe litoralul cald al marii, sa scrie memorii.Iar noi, inseamna, sa stam linga ciotul fumegind, pe trunchiul arborelui desfigurat?Buna combinatie, baieti. Dar aceasta smecherie nu va va merge. De arbore nu va vom lasa sa va apropiati.Alte intrebari mai aveti?Sursa: http://www.comunist.md/index.php?idPaper=66&class=Articles&action=getDetail&id=1240