Introducere„E doar normal sa fii batut de politie. M-am gindit asa: ‚Ei bine, or sa ma bata si apoi o sa-mi dea drumul.’”A.B., retinut de catre colaboratorii de politie din mun. Chisinau in perioada 25 februarie - 17 iulie 2006Republica Moldova nu reuseste sa-si indeplineasca obligatiile asumate prin aderarea sa la actele normative internationale оn domeniul drepturilor omului, de asigurare a drepturilor persoanelor de a nu fi supuse torturii si altor tratamente cu cruzime, inumane si/sau degradante. Оn acest raport, Amnesty International demonstreaza ca in ciuda masurilor оntreprinse de Guvernul Republicii Moldova de aliniere a legislatiei la standardele europene si internationale, cazurile de tortura si de maltratare care au loc pe durata detinerii persoanelor in custodia politiei, continue sa fie raspindite. Persoanele care sоnt supuse maltratarilor si torturate de catre colaboratorii de politie nu sunt protejate, nu dispun de remedii juridice efective de a se repune оn drepturile lezate.Presedintele Voronin a mentionat clar faptul ca Republica Moldova aspira la integrarea europeana: „Suntem parte din Europa si doar conditiile istorice au impiedicat dezvoltarea Republicii Moldova in acord cu procesele de integrare de pe continent.” Moldova este membra a Consiliului Europei din 1995 si a atins progrese considerabile оn ce priveste ameliorarea la capitolul respectarii, protectiei si promovarii drepturilor omului. Din momentul aderarii sale la Consiliul Europei, Republica Moldova a ratificat 62 din cele 200 de conventii existente ale Consiliului Europei; a fost prima tara din Europa care a ratificat оn 2006 Conventia impotriva traficului de fiinte umane. Оn 2003 a fost adoptat un nou Cod de procedura penala si un nou Cod penal, care au racordat legislatia interna a Republicii Moldova cu standardele Consiliului Europei, iar оn 2005 Codul penal a fost amendat prin includerea unui articol care se refera in mod special la tortura aplicata de catre persoanele cu functii de raspundere din cadrul autoritatilor de stat, articol care este оn acord cu Conventia ONU impotriva torturii. Оn iulie 2006, Republica Moldova a ratificat Protocolul optional al Conventiei Natiunilor Unite impotriva torturii si a pedepselor sau tratamentelor cu cruzime, inumane sau degradante.La 22 februarie 2005, Republica Moldova si Uniunea Europeana (UE) au adoptat Planul de Actiuni Moldova-UE оn cadrul Politicii Europene de Vecinatate, care stabileste un numar de obiective, care prevad apropierea Republicii Moldova de standardele Consiliului Europei, inclusiv оn ce priveste eradicarea torturii si a maltratarii.Оn conformitate cu prevederile Declaratiei de la Viena, precum si cu Programul de Actiune adoptat la Conferinta internationala a drepturilor omului din 1993, Republica Moldova a adoptat un Plan National de Actiuni in domeniul drepturilor omului si este una dintre cele doar 17 tari din lume care au adoptat un asemenea plan. Planul acopera perioada 2004 – 2008 si stabileste obiective concrete оn ce priveste ameliorarea conditiilor de detentie a persoanelor, prevenirea torturii si a maltratarii. Оn pofida acestui fapt, din introducerea documentului se recunoaste faptul ca exista o distanta intre intentiile Moldovei оn ce priveste integrarea europeana si realitatea existenta оn tara:„Standardele si principiile internationale de baza incluse оn Constitutie si in alte acte legislative nu au devenit o realitate, deocamdata, si nu detin un loc special in viata societatii si a statului. Constiinta legala deformata, observata in ultima decada, neglijarea inradacinata a drepturilor omului si a libertatilor, ca si a fiintei umane in general, nihilismul legal si lipsa increderii in stat au conditionat sentimentul de nesiguranta al populatiei, lipsa ei de оncredere fata de abilitatea statului de a-i proteja drepturile.”Pe parcursul documentarii unor cazuri concrete, pentru a fi posibil de scris acest raport, Amnesty International a concluzionat ca este posibil ca modificarile legislative, precum si unele cazuri concrete ar putea conduce la o diminuare a numarului cazurilor de aplicare a torturii si a maltratarilor. Un tоnar politist a informat reprezentantii Amnesty International оn martie 2007, ca utilizarea violentei fizice nu e binevenita, si ca colaboratorii de politie utilizeaza acum mai frecvent presiunile psihologice. Amnesty International a descoperit cazuri оn care politia s-a folosit de rudele de familie pentru aplicarea unei presiuni indirecte asupra detinutilor, mai intii amenintind rudele. Оn alte cazuri, politistii au amenintat detinutii cu condamnari penale mult mai grave, cu scopul de a-i face sa-si recunoasca vinovatia pe unele infractiuni minore. Оn ce priveste locurile de detentie, in raportul din 2004 a Comitetului European pentru prevenirea torturii, s-a declarat ca exista „o schimbare incurajatoare spre bine” in ce priveste aplicarea torturii si a maltratarilor, оnsa „problema este departe de a fi rezolvata”. Se efectueaza presiuni asupra guvernului moldovean cu scopul de a eradica problema aplicarii torturii odata si pentru totdeauna: din 2005, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a ajuns, оn opt hotariri, la concluzia ca Republica Moldova a violat dreptul de a nu fi supus torturii si maltratarilor; patru din aceste hotariri au fost emise in 2007. Оn perioada celor doua vizite a reprezentantilor Amnesty International din martie si iulie 2007, Ministerul Afacerilor Interne si Procuratura Generala s-au aratat deschisi оn ce priveste dorinta de a coopera cu Amnesty International. Оn cadrul оntоlnirilor, oficialitatile au recunoscut ca tortura si maltratarile reprezinta o problema si au invitat Amnesty International sa faca recomandari la acest capitol.Cu toate acestea, оn ciuda unor evolutii pozitive, Amnesty International continua sa primeasca informatii referitoare la aplicarea torturii si a maltratarii оn perioada aflarii persoanelor in custodia politiei, astfel exista motive de a considera aceasta problema ca fiind una destul de raspоndita la moment. Potrivit unui studiu realizat оn 2004 de Institutul de Reforme Penale, 60,7 % dintre judecatori, procurori si avocati au considerat ca drepturile persoanelor acuzate оn comiterea infractiunilor au fost violate; 42,8 % din acelasi grup au mentionat ca organele de urmarire penala au folosit violenta si alte mijloace de presiune asupra suspectilor. Sefii sectiilor din cadrul comisariatelor raionale de politie si ofiterii de urmarire penala cu care Amnesty International s-a оntоlnit оn 2007 cu ocazia vizitelor la comisariatele de politie, nu au dorit sa recunoasca problema, si au dat dovada de necunoastere a standardelor internationale in domeniul drepturilor omului.Cu ocazia vizitei sale оn Republica Moldova, Amnesty International a adunat cоteva studii de caz amanuntite; o prezentare a trei cazuri ilustrative la sfоrsitul prezentului raport. Victimele au declarat reprezentantilor Amnesty International cum drepturile lor de baza sunt violate, iar legislatia si prevederile procedurale nationale sunt ignorate de catre anchetatorii de politie. Serghei Gurgurov a declarat reprezentantilor Amnesty International ca a fost torturat de colaboratorii de politie ai sectorul Rоscani din municipiul Chisinau, оn luna octombrie 2005, cu scopul de a obtine de la el declaratii de recunoastere a vinovatiei оn ce priveste o serie de furturi de telefoane mobile. El a fost batut pina si-a pierdut cunostinta, iar mai apoi colaboratorii de politie au incercat sa-l trezeasca cu socuri electrice. Serghei Gurgurov, care este оn vоrsta de 28 de ani, a devenit invalid din cauza torturii si a maltratarilor la care l-au supus politistii. A.B. sustine ca a fost batut de trei ofiteri de la Directia securitate interna a Ministerului Afacerilor Interne; un ofiter a folosit catuse ca sa-l bata, iar un altul l-a batut cu o lanterna de cauciuc. Cei doi ar fi fost ajutati de catre asistentul medical al centrului de detentie, care il tinea de picioare si care si-a exprimat regretul ca aparatul de socuri electrice nu functiona. A.B. a fost retinut de politie de la 25 februarie 2006 pina la 17 iulie 2006, si a fost acuzat de furt. El a fost batut pentru cu scopul de a-l impune sa depuna declaratii оmpotriva unui prieten care lucra ca politist. El a spus ca a refuzat sa depuna marturii false. La data de 21 mai 2007, Viorica Plate ar fi fost torturata de colaboratorii Comisariatului de politie Botanica din municipiul Chisinau, cu scopul de a o forta sa declare ca ar fi furat bani de la fostul ei sot. Ea a declarat ca ofiterii de politie au batut-o, au fortat-o sa оmbrace o masca de antigaz, lipsind-o de oxigen, iarasi au batut-o, dupa aceasta au agatat-o de un cuier de palarii asezat peste doua scaune. Informatiile din acest raport au fost adunate prin interviuri directe оntretinute cu victimele, avocati, organizatii non-guvernamentale (ONG-uri), reprezentanti ai Ministerului Afacerilor Interne si ai Procuraturii Generale. Reprezentantii Amnesty International au efectuat doua vizite de documentare in Republica Moldova, оn lunile martie si iulie 2007, au vizitat centre de detentie din Chisinau, Comrat, Taraclia, Ocnita, Edinet, Orhei si Straseni. Acest raport nu include nici un caz de torturare si maltratare din auto-proclamata republica moldoveneasca nistreana (Transnistria). Acest lucru se datoreaza nu absentei torturii si a maltratarilor оn Transnistria, ci lipsei de informare a populatiei ce locuieste in Transnistria, fricii de a relata cazuri de tortura si maltratari, absentei organizatiilor non-guvernamentale care se ocupa cu tematica prevenirii torturii si apararii victimelor torturii, precum si constientizarii scazute a avocatilor din Transnistria. Оn raportul asupra vizitei sale din Transnistria din 2000, Comitetul european pentru prevenirea torturii si a tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante (CPT) a declarat ca „un numar semnificativ de persoane private de libertate, care au fost intervievate de delegatia CPT, au sustinut ca ar fi fost supuse maltratarii din partea politiei”.Amnesty International solicita Guvernului Republicii Moldova sa sporeasca numarul garantiilor impotriva torturii si a altor maltratari a persoanelor aflate in custodia politiei, precum: micsorarea perioadei de detentie de la 72 la 24 de ore, оnainte de aducerea detinutului in fata unui judecator in cazurile penale, cu scopul de a asigura detentia persoanelor retinute de politie pentru o perioada de timp cit mai scurta; sa asigure controale medicale obligatorii la sosirea оn locurile de detentie; sa se asigure ca interogatoriile sa aiba loc оn camere speciale de interogare, iar interogatoriile sa fie оnregistrate pe cale audio sau video. Guvernul ar trebui sa puna capat impunitatii pentru actele de tortura si alte genuri de maltratari, prin asigurarea unor investigatii prompte, detaliate si impartiale a tuturor alegatiilor de tortura si alte rele tratamente; de asemenea, guvernul trebuie sa asigure faptul ca colaboratorii de politie suspectati pentru asemenea acte, sa fie suspendati pe durata investigatiilor оntreprinse, cu continuarea achitarii salariului integral; Guvernul trebuie sa mai asigure faptul ca statistica referitoare la numarul plingerilor si la modul cum au fost acestea rezolvate sa fie publicate оn mod regulat, si ca victimele si familiile lor sa primeasca satisfactii echitabile. Guvernul Republicii Moldova trebuie sa respecte recomandarea din 2003 a Comitetului ONU impotriva torturii si sa infiinteze un mecanism independent, dotat cu resurse complete, care sa investigheze toate alegatiile de violari de drepturile omului, inclusiv a cazurilor de tortura si de rele tratamente din partea organelor de mentinere a ordinii; conform cu ratificarea Protocolului optional la Conventia ONU impotriva torturii, Guvernul Republicii Moldova ar trebui sa infiinteze un organism efectiv si independent care sa monitorizeze toate locurile de detentie.Оn scopul protejarii sigurantei victimelor, numele lor indicate оn acest raport au fost schimbate. Amnesty International este recunoscatoare tuturor acelora care au ajutat-o in redactarea acestui raport si considera ca recomandarile adresate Guvernului Republicii Moldova vor ajuta la eradicarea torturii si a altor rele tratamente care au loc in custodia politiei.Obligatiile Republicii Moldova conform dreptului internationalInterzicerea torturiiToate formele de tortura si de maltratari sоnt inechivoc interzise de actele normative internationale оn domeniul drepturilor omului. Aceasta interdictie este prevazuta de numeroase tratate si alte instrumente internationale, si este parte integranta a dreptului international cutumiar, care se aplica fata de toate statele, indiferent daca acestea sint parte a tratatelor, care contin interzicerea torturii si a tratamentului inuman si degradant. Tortura si maltratarile sunt interzise oricоnd si оn orice circumstante. Nu sоnt acceptate exceptii, iar statele nu pot face derogari de la aceste obligatii pe perioada urgentelor nationale sau pentru oricare alte motive.Din 1948, au fost adoptate numeroase documente internationale si regionale privind drepturile omului, care prevad aceasta interdictie. Aceste instrumente includ tratate si conventii care stabilesc obligatii legale pentru state. De asemenea, anumite acte normative internationale se limiteaza doar la declaratii, care nu prevad obligatii legale pentru state, precum sunt Declaratiile, dar care, fiind adoptate de catre Adunarea Generala ONU sau de alte organisme ONU, sоnt de o autoritate considerabila pentru state, reprezinta оntelegeri comune оntre state, referitoare la standardele internationale prevazute оn aceste documente. Republica Moldova este stat parte la toate conventiile internationale de o importanta majora, si anume:Pactul international cu privire la drepturile civile si politice (PIDCP) – Articolul 7Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (CEDO) – Articolul 3Conventia ONU оmpotriva torturii si a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, inclusiv Protocolul optional al Conventiei ONU оmpotriva torturiiConventia europeana pentru prevenirea torturii si a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradantePIDCP prevede оnfiintarea unui organism alcatuit din experti independenti, Comitetul pentru drepturile omului, care urmeaza sa supravegheze implementarea prevederilor sale de catre statele parti. CEDO permite persoanelor sa adreseze plingeri Curtii Europene pentru Drepturile Omului, оn cazul оn care drepturile lor prevazute de Conventie au fost violate. Curtea emite hotariri care sunt obligatorii pentru state si poate solicita statelor sa achite compensatii victimelor. Conventia impotriva torturii stabileste infiintarea Comitetului оmpotriva torturii (CAT), un organism alcatuit din experti independenti, care documenteaza implementarea prevederilor Conventiei de catre statele parte. In 1985, Comisia ONU pentru drepturile omului a numit un Raportor Special pentru tortura, care este un expert ce are mandatul de a se adresa guvernelor oricarui stat parte la Conventie, indiferent de tratatele la care acesta este parte, avоnd inclusiv dreptul de a interveni оn cazuri de urgenta.La nivel european si international exista tratate care stabilesc infiintarea unor organisme de monitorizare, оn sarcina carora este vizitarea locurilor de detentie. Protocolul optional la Conventia ONU оmpotriva torturii a intrat оn vigoare оn iunie 2006 si stabileste un sistem regulat de vizitare a locurilor de detentie de catre organismele independente internationale si nationale. La nivel international, Protocolul optional la Conventia ONU оmpotriva torturii creeaza un nou organism international de prevenire, numit Subcomitetul ONU pentru prevenirea torturii. La nivel national, statelor care au ratificat Protocolul optional la Conventia ONU оmpotriva torturii li se solicita sa infiinteze Mecanisme Nationale de Prevenire, in termen de un an de la ratificarea acestui document. Conventia europeana pentru prevenirea torturii si a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, adoptata in 1987, stabileste infiintarea unui comitet de experti alesi din statele parti, a Comitetului european pentru prevenirea torturii si a tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante (CPT), оn sarcina caruia intra vizitarea locurilor de detentie, cu scopul de a preveni aplicarea torturii si a maltratarilor fata de detinuti. CPT a publicat un sir de materiale care contin standardele internationale, care abordeaza problemele principale pe care le urmareste Comitetul pe durata vizitelor sale оn locurile de detentie a statelor parti la prezenta Conventie; acestea includ o sectiune aparte care reglementeaza detentia persoanelor aflate оn custodia politiei. Оn special, CPT a vizitat de noua ori Republica Moldova, inclusiv regiunea transnistreana; оn timpul acestor vizite a examinat tematica aplicarii torturii si a maltratarilor pe durata retinerii de catre politie, de rоnd cu alte probleme. Rapoartele acestor vizite ofera recomandari foarte amanuntite, la care se fac trimiteri оn acest raport.Ca stat parte la toate aceste instrumente internationale de drepturile omului, Republica Moldova s-a angajat sa protejeze drepturile tuturor persoanelor aflate sub jurisdictia sa. In plus, fata de instrumentele care abordeaza tematica torturii si a relelor tratamente, exista citeva texte internationale de baza care prevad standarde referitoare la detentie in general, si care includ garantii importante impotriva aplicarii torturii si a relelor tratamente: Codul ONU de Principii pentru protectia tuturor persoanelor aflate sub orice forma de detentie sau in inchisoare (Codul ONU de Principii) (the UN Body of Principles for the Protection of All Persons under Any Form of Detention or Imprisonment (UN Body of Principles)), Reguli minime ale ONU pentru tratamentul detinutilor. Definitia torturii si a relelor tratamenteConventia ONU impotriva torturii si a altor tratamente cu cruzime, inumane sau degradante (Conventia impotriva torturii), la care Republica Moldova este parte, se refera clar la tortura si alte tratamente cu cruzime, inumane sau degradante din partea persoanelor cu functie de raspundere din cadrul autoritatilor publice. Articolul 1 contine urmatoarea definitie a torturii:„Pentru scopurile acestei Conventii, termenul ‚tortura’ defineste orice act prin care se provoaca unei persoane, cu intentie, o durere sau suferinte puternice, de natura fizica sau psihica, cu scopul de a obtine de la aceasta persoana sau de la o persoana terta informatii sau marturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terta persoana l-a comis sau este banuita ca l-a comis, de a o intimida sau de a face presiune asupra sa sau a unei terte persoane, sau pentru orice alt motiv bazat pe o forma de discriminare, oricare ar fi ea, atunci cind o asemenea durere sau suferinta este provocata de catre un agent al autoritatii publice sau orice alta persoana care actioneaza cu titlu oficial sau la instigarea sau cu consimtamintul expres sau tacit al unor asemenea persoane.” Conditii politice, sociale si economiceRepublica Moldova are o populatie de aproape patru milioane de persoane si si-a obtinut independenta ca urmare a prabusirii URSS-ului оn 1991. Limba de stat este moldoveneasca, dar rusa si gagauza (vezi mai jos) au statut de „limbi oficiale”. Republica Moldova se confrunta cu semnificative provocari politice si economice. In primul rind, guvernul nu detine controlul asupra intregului teritoriu al tarii. Teritoriul la est de riul Nistru si-a declarat independenta fata de Moldova in 1990, raminind insa parte a Uniunii Sovietice, sub numele de Republica Socialista Sovietica Moldoveneasca Transnistreana. Aceasta declaratie a fost urmata de conflicte care au escalat оn martie 1992, оn timpul carora s-au inregistrat mii de morti. Violentele au incetat in iulie 1992 prin semnarea unui acord intre Republica Moldova si Federatia Rusa. Republica Moldoveneasca Transnistreana (Transnistria), care nu a fost niciodata recunoscuta la nivel international, functioneaza ca o republica prezidentiala cu propriul sau guvern si parlament, propriile forte militare si de militie, propria constitutie si moneda. Relatiile cu grupul etnic gagauz din sudul tarii au avut mai mult succes. Gagauzii, un grup etnic de turci crestin ortodocsi, au luptat si ei alaturi de locuitorii Transnistriei in timpul razboiului civil de la inceputul anilor 1990, dar au ajuns la o intelegere cu Moldova, dupa care Regiunea Autonoma Gagauza, desi nu are hotare geografice continue, are un grad de autonomie in interiorul Republicii Moldova.Republica Moldova ramine una dintre cele mai sarace tari din Europa de Est si din fosta Uniune Sovietica. Nu dispune de resurse naturale, iar agricultura, in care este angajata 40 la suta din populatie, nu este organizata eficient. Conform Programului Natiunilor Unite pentru dezvoltare (PNUD), „un larg grup de locuitori rurali оncearca оn mod simplu si disperat sa supravietuiasca”. Saracia si lipsa de locuri de munca conduc la un оnalt nivel de emigratie si de trafic de fiinte umane. Oficialitatile estimeaza ca numarul moldovenilor care lucrau in strainatate in 2005 era de 394.500, iar banii trimisi de acestia au constituit 30 la suta din PNB оn acel an. Un ONG activ оn Regiunea Autonoma Gagauza a declarat reprezentantilor Amnesty International, conform unui studiu realizat de acest ONG, ca 80 la suta dintre fetele dintr-o scoala locala aveau aspiratia de a lucra in strainatate, iar 70 la suta dintre copiii dintr-o scoala locala aveau o ruda care lucra in strainatate.Coruptia dezlantuita este o consecinta sociala a saraciei, care submineaza statul de drept si contribuie la impunitatea autoritatilor publice care incalca legea. Toate oficialitatile cu care reprezentantii Amnesty International s-au intilnit pe durata vizitelor lor din martie si iulie 2007, au admis faptul ca coruptia este o problema la toate nivelurile de guvernare, inclusiv si printre colaboratorii de politie, avocati si judecatori. Un angajat al Ministerului Justitiei a declarat ca: „Nu putem spune ca guvernul va fi lipsit de coruptie vre-o data. Aceasta ar insemna ca nu ar mai exista nici un guvern”. Violenta este tolerata la multe niveluri ale societatii moldovene. Violenta in familie este foarte raspindita; vice-ministrul de justitie a declarat reprezentantilor Amnesty International ca daca toti parintii din Republica Moldova ar fi sa raspunda sincer daca isi bat sau nu copiii, 100 la suta dintre parinti ar admite ca isi bat copiii.Practici de retinere politieneascaConform Legii Republicii Moldova cu privire la politie, colaboratorii de politie isi organizeaza activitatea pe principiile „legalitatii, umanismului si echitatii sociale, conlucrarii cu cetatenii si cu colectivele de munca, pe principiile transparentei si respectarii secretului profesional”. Legea specifica de asemenea ca, оn caz de necesitate, politia poate viola drepturile si libertatile cetatenilor doar pentru оndeplinirea atributiilor de serviciu, оn cazurile expres prevazute de lege. Оn Moldova, ca si in alte parti ale Uniunii Sovietice, politia este оn curs de adaptare sa activeze оntr-un sistem politic democratic, depasind, relativ nu demult, activitatea sa оn cadrul unui sistem autoritar, iar perioada de tranzitie оn care se afla Republica Moldova nu este complet depasita. Politia din Republica Moldova оn activitatea sa are оnca mult comun cu activitatea militiei de stil sovietic, ca spre exemplu structura deosebit de militarizata si ierarhizata, nerespectarea prezumtiei de nevinovatie de catre colaboratorii de politie, si bazarea pe dovezile obtinute prin depozitiile persoanelor implicate in procesul penal.Cu toate acestea, exista o constientizare de crestere a necesitatii de implementare a schimbarilor, iar Ministerul Afacerilor Interne a initiat un proiect pe termen de un an impreuna cu Saferworld, un ONG din Marea Britanie, si оmpreuna cu Institutul pentru Politici Publice (IPP) din Republica Moldova, оn vederea dezvoltarii unei strategii politienesti bazate pe comunitate. Оn luna mai 2006, conform Planului National de Actiuni оn domeniul drepturilor omului, a fost aprobat un Cod de etica si deontologie a politistului, cu scopul de a оmbunatati comportamentul politistilor, cresterea оncrederii societatii in politie si eradicarea abuzurilor politienesti. Codul de etica si deontologie stabileste principiile de conduita profesionala a politistilor, inclusiv legalitatea, impartialitatea, transparenta, flexibilitatea etc.Variatele organe de mentinere a ordinii de drept, precum politia criminala, politia judiciara, carabinierii si politia rutiera se afla sub jurisdictia Ministerului Afacerilor Interne. Ministerul Afacerilor Interne are оn subordine 38 de Izolatoare de Detentie Preventiva (IDP), majoritatea carora sint atasate comisariatelor de politie raionale si care оn total au capacitatea de a permite detinerea a 1.564 de persoane. Оn plus, fata de IDP-urile conduse de Ministerul Afacerilor Interne, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei are propriul sau Izolator de detentie Provizorie оn incinta sa оn municipiul Chisinau. Centrul a fost оnfiintat prin decret prezidential in 2002 si se subordoneaza Prim-Ministrului.Codul de procedura penala si Legea cu privire la politie prevad modalitatile de arestare si de tratare a persoanelor retinute si arestate, precum si drepturile acestora. Multe aspecte ale tratamentului si ale conditiilor de detentie sоnt de asemenea reglementate de Regulamentul intern al Ministerului Afacerilor Interne, precum Ordinul nr. 5 care a fost modificat pentru ultima data in 2004, si care nu este accesibil publicului.Durata excesiva de detentieToate persoanele retinute sunt tinute оn IDP-uri pe o durata de pina la 72 de ore, inainte de a fi adusi in fata unui judecator. In acest stadiu, ei sоnt fie transferati la o Institutie Penitenciara (IP sau acronimul rusesc SIZO), sau perioada de detentie a lor in IDP poate fi extinsa. Perioada de timp pe care detinutii o petrec de fapt in detentie nu este specificata in Codul de Procedura Penala, dar cu ocazia vizitelor la IDP-uri, reprezentantilor Amnesty International li s-a comunicat ca detinutii pot fi retinuti pe o durata de pina la 10 zile. Acest lucru este probabil notificat оn careva regulamente interne. Cu toate acestea, este o practica frecventa cоnd persoanele retinute, оnainte de judecare sunt returnate frecvent la IDP-uri de la SIZO, pentru interogari sau pentru efectuarea actiunilor procesuale. Оn timpul vizitei sale la IDP-uri оn iulie 2007, delegatii Amnesty International au descoperit, ca majoritatea detinutilor care erau banuiti in cazuri penale fusesera readusi in mod repetat la IDP-uri оnainte de judecare, ca sa se intilneasca cu ofiterii de urmarire penala sau procurorii care se ocupau de cazurile lor. Fiecare vizita dura maximum 10 zile, inainte de intoarcerea la SIZO. Aceasta practica a avut un efect negativ asupra detinutilor: nu numai ca erau tinuti in conditii proaste pentru o perioada de timp excesiv de lunga, dar erau privati frecvent de posibilitatea de a fi vizitati de familiile lor.O importanta garantie impotriva torturii si a maltratarii consta in asigurarea, ca autoritatile responsabile de urmarirea penala sоnt separate de cele responsabile pentru detentie. Unul dintre punctele Planului National de Actiuni оn domeniul drepturilor omului este transferarea supunerii IDP-urilor Ministerului Justitiei. Aceasta ar reprezenta o garantie importanta оmpotriva torturii si a relelor tratamente, deoarece ar оnsemna ca detinutii vor fi tinuti оn centrele de politie doar pentru primele 72 de ore, conform legislatiei in vigoare. Ca acest lucru sa se poata intimpla, un numar de noi centre de detentie de dinainte de judecare (case de arest) trebuie sa fie construite оn tara, iar data de trecere la acest sistem este planificata pentru anul 2010. Amnesty International оndeamna guvernul moldovean sa actioneze fara intirziere pentru a transfera responsabilitatea pentru detinuti оn sarcina Ministerului Justitiei, chiar daca acest lucru va insemna ca angajatii Ministerului Justitiei vor trebui sa activeze оn cadrul comisariatelor de politie conduse de Ministerul Afacerilor Interne.Lipsa separarii dintre prizonierii condamnati si persoanele retinute pentru anchetarePotrivit Regulilor minimale standarde ale ONU privind tratamentul detinutilor, detinutii care se afla in asteptarea judecarii trebuie sa fie tinuti separat de persoanele condamnate, trebuie sa le fie respectata prezumtia nevinovatiei si sa fie tratati оn modul corespunzator. Оn Republica Moldova, aceasta separare nu este respectata оn prezent, deoarece detinutii care au fost sanctionati cu arest conform Codului de Contraventii Administrative, sоnt de asemenea tinuti in IDP-uri (vezi sectiunea 4.5).Transferarea planificata a IDP-urilor sub jurisdictia Ministerului Justitiei ar conduce la aceea ca persoanele arestate оn baza Codului de Contraventii Administrative vor putea fi tinute separat de persoanele aflate sub arest preventiv pe cauze penale. Aceasta separare ar trebui sa aiba loc cоt mai rapid posibil.Criterii pentru evaluarea activitatii organelor de politieUna din consecintele trecutului sovietic este o rata foarte inalta a condamnarilor, de aproape 76 la suta, comparata cu o rata a condamnarilor оn Occident de 20-40 la suta. Se fac presiuni asupra colaboratorilor de politie ca sa sporeasca numarul de infractiuni descoperite, iar acest lucru este utilizat ca o unitate de masura a succesului mai mult decоt alti factori, ca de exemplu perceptia publica a politiei sau prevenirea crimelor. Un colaborator de politie, angajat recent, a declarat reprezentantilor Amnesty International ca performanta sa este masurata prin numarul cazurilor pe care le trimite оn instanta de judecata. Calitatea cazurilor nu este apreciata, iar hotaririle instantelor judecatoresti nu se iau оn consideratie. Seful politiei din Ocnita a confirmat acest lucru reprezentantilor Amnesty International оn iulie 2007, si a declarat ca Comisariatul Raional de Politie este unul dintre cele mai bune din tara, deoarece ei sunt capabili sa transmita procurorului 97 % din cazurile lor. Cоnd a fost оntrebat daca cunostea ce hotariri lua instanta de judecata оn privinta acestor cazuri, el a raspuns ca acest lucru nu il priveste. Оn timpul unei оntоlniri la Ministerul Afacerilor Interne din martie 2007, s-a confirmat faptul ca salariile colaboratorilor de politie depind de calitatea muncii depuse. Reprezentantilor Amnesty International li s-a spus ca salariile pot varia in mod substantial. Оncalcarile Codului de Procedura Penala vor fi pedepsite prin reduceri salariale, dar de asemenea un sef de politie poate decide acordarea unei recompense politistului pentru descoperirea unei infractiuni. Reprezentantilor Amnesty International li s-a mai spus ca nu sunt stabilite norme pentru descoperirea infractiunilor, dar ca este vorba de o competitie in cadrul Ministerului pentru prezentarea unor rate оnalte de condamnare. Amnesty International considera ca noi criterii pentru evaluarea activitatii politiei, conforme cu Codul de etica si deontologie, ar ajuta la combaterea torturii si a relelor tratamente.Bazarea pe declaratii de recunoastere a vinovatieiPolitia din Republica Moldova se bazeaza deseori pe declaratii de recunoastere a vinovatiei. Codul de procedura penala prevede acumularea si altor probe, оn afara de declaratii de recunoastere a vinovatiei, dar aceasta nu este obligatoriu, iar оn practica, de obicei, probele consista doar din depozitiile martorilor.Оn multe IDP-uri au aparut recent camere destinate interogarilor, amplasate оn apropierea celulelor; totusi, fiind intrebati, majoritatea ofiterilor de urmarire penala si a sefilor comisariatelor de politie raionale au admis ca interogarile pot avea loc si in birourile ofiterilor de urmarire penala. Оn majoritatea cazurilor care au fost оn vizorul organizatiei Amnesty International, tortura si maltratarea au avut loc mai degraba in birourile colaboratorilor operativi, decоt оn camerele speciale din zona de detentie. Nu este prevazuta obligatia de оnregistrare a interogatoriilor efectuate la politie, cu echipament audio sau video.O acuta lipsa de resurse contribuie la tendinta de bazare pe declaratii de