Samoila Marza (n. 18 septembrie 1886, Galtiu, Alba - 19 decembrie 1967, Alba Iulia) a fost un fotograf roman, cunoscut mai ales pentru realizarea singurelor clisee fotografice care surprind Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.Marza s-a nascut intr-o familie de tarani romani din Galtiu, comuna Santimbru, Alba. Mama sa, Ana, a murit de tanara, lasand in urma patru copii, iar tatal, Stefan, s-a recasatorit cu o femeie din acelasi sat, Raveca, cu care a mai avut 6 copii.Samoila Marza a urmat cele sase clase primare la Scoala poporala greco-catolica confesionala din Galtiu, apoi a continuat liceul la Alba Iulia. Ulterior absolvirii liceului, intre 1909 si 1911 a fost trimis de catre parinti in ucenicie la fotograful sibian Iainek, unde a invatat meseria de fotograf.Dupa inceperea Primului Razboi Mondial, in 1914 Marza este recrutat si trimis pe front in Galitia. In cadrul luptelor a ajuns pana la Riga. In 1916, o data cu intrarea Romaniei in razboi, a fost trimis pe frontul din Italia, unde a fost incadrat in serviciul topografic si fotografic al armatei.La terminarea razboiului, Samoila Marza se gasea la Trieste, de unde va pleca la Viena in urma actiunii de retragere a militarilor romani organizata de Consiliul National Roman Central. Ajunge aici la 6 noiembrie 1918 si reuseste sa execute trei clisee fotografice care surprind sfintirea primului steag tricolor al Consiliului National Roman Militar (14 noiembrie 1918), in prezenta generalului Boieriu, a lui Iuliu Maniu si a celorlalti militari. Urmand ruta Viena - Zagreb - Belgrad - Timisoara, Marza a reusit sa ajunga acasa cu patru zile inainte de desfasurarea Marii Adunari Nationale. De aici a plecat in dimineata zilei de 1 Decembrie catre Alba Iulia, nu inainte insa de a executa trei fotografii cu consatenii sai. A ajuns la Alba Iulia impreuna cu satenii in jurul orei 11, pe o vreme mohorata, carand aparatul cu burduf, trepiedul si cliseele de sticla pe bicicleta. Deoarece nu a avut permis de intrare (credentional), Marza nu a fost admis sa intre in Sala Unirii. Fusese angajat totusi un fotograf german, Bach, care insa nu s-a prezentat. Acesta este motivul pentru care nu exista fotografii cu lucrarile delegatilor din Sala Unirii.Din cauza greutatii de manipulare a aparatelor si a vremii innorate (care presupunea un timp indelungat de expunere), Samoila Marza a reusit sa realizeze doar cinci fotografii cu aspecte de la Marea Adunare Nationala, dintre care trei cu multimile venite si doua cu tribunele oficiale la care a fost citit actul unirii in fata Marelui Sfat National si a poporului de catre dr. Aurel Vlad si episcopul greco-catolic, Iuliu Hossu. La inceputul anului 1919, Samoila Marza si-a publicat fotografiile intr-un album intitulat „Marea adunare de la Alba Iulia in chipuri”, mentionat si in ziarul „Alba Iulia” din 10 martie. Albumul a fost prezentat de catre delegatia romana si la Conferinta de pace de la Versailles. Exemplare au fost trimise si regelui Ferdinand I, primului ministru Ion C. Bratianu, presedintelui Consiliului Dirigent Iuliu Maniu, generalului francez Henri Mathias Berthelot si altor personalitati ale vremii. Fiind foarte apreciata, regele i-a transmis o felicitare, acceptandu-l printre furnizorii curtii. Generalul Berthelot i-a trimis un abonament de calatorie pe toate caile ferate franceze. Nicolae Iorga mentiona in memoriile sale, la 27 aprilie: „Mi se aduce din Ardeal un admirabil album al fotografului Samoila Marza, infatisand ultimele manifestari”.In continuare, Samoila Marza a fotografiat vizita regelui Ferdinand la Alba Iulia, Abrud si Campeni (1919); incoronarea regelui Ferdinand si a reginei Maria (22 octombrie 1922); serbarile comemorative de la Tebea, cu ocazia implinirii a 100 de ani de la nasterea lui Avram Iancu (1924); sarbatorirea a 10 ani de la manifestarile Unirii (1929). A legat prietenii stranse cu Iuliu Maniu, Octavian Goga, Aurel Vlad, Valer Pop etc.In 1924, in urma unei audiente la primul ministru Ion C. Bratianu, a reusit sa obtina fonduri pentru continuarea pictarii Catedralei Ortodoxe din Alba Iulia, care fusese inceputa de catre pictorul Costin Petrescu si abandonata dupa incoronarea din 1922. In 1929, cu prilejul sarbatoririi a 10 ani de la Marea Unire, Samoila Marza a fost decorat de catre oficialitati.In 1967 prof. dr. Gheorghe Anghel, directorul Muzeului National al Unirii din Alba Iulia a reusit sa achizitioneze de la Samoila Marza aparatul si cliseele legate de Unire. Marza a precizat ca alte clisee fusese nevoit sa le vanda, din cauza lipsurilor materiale, pentru a valorifica sticla speciala din care erau confectionate. Pentru 1968 a realizat un nou album asemanator celui din 1919, pe care intentiona sa-l ofere oficialitatilor acelei vremi. De asemenea, cu banii primiti de la muzeu, si-a achizitionat un aparat de fotografiat performant, cu care dorea sa realizeze mai multe fotografii cu ocazia semicentenarului Unirii. Aceste lucruri nu au mai fost posibile, intrucat Marza a murit la data de 19 decembrie 1967 din cauza unei boli incurabile. A fost inmormantat in cimitirul Maieri din Alba Iulia.In anul 2003 la mormantul sau a fost inaltat un monument, iar in satul Galtiu, la 23 noiembrie acelasi an, i-a fost dezvelit un bust executat de sculptorul Bortes Narcis Dumitru, o data cu lansarea cartii „Samoila Marza - 1886-1967 - Fotograful Unirii Transilvaniei cu Romania”.