Intre podul de flori, Rusia si UE.

Prima impresie despre Republica Moldova, pentru un calator roman, este cea oferita de avionul Moldova Air de pe ruta Bucuresti-Chisinau. Te-ai fi asteptat la un numar considerabil de calatori dinspre capitala romaneasca spre cea a unui stat vecin in care romana este inca limba majoritara. Nimic din toate astea: avionul este neverosimil de mic, incit pasagerii se intreaba, la vederea lui, mai in gluma, mai in serios, daca vor avea loc in interior.Stewardesa este atit de aproape de calatori ca se poate inchega, ca nicaieri pe alte rute aeriene, o conversatie. Parca am sta in aceeasi odaie. Primii care incearca sa intre in vorba cu atragatoarea moldoveanca, incintati de apropierea ei, sint cei trei olandezi inarmati cu aparate de fotografiat care stau pe locurile din fata. Un lucru curios, pentru ei, este avionul in sine: il studiaza cu atentie, ca si cind ar face o incursiune in istoria indepartata a aviatiei. Cum aveam sa aflu mai tirziu, legaturile dintre romanii de aici si cei de acolo sint departe de a fi prea strinse, inclusiv in zona afacerilor si a turismului.Studentii moldoveni care vin in Romania cu burse prefera calatoria cu trenul, care este mai ieftina, si, in afara de ei, nu exista prea multe „poduri de flori“ concrete. Patriotismul inflacarat cu care unii romani abordeaza inca problema basarabeana este contrazis de fapte la tot pasul: prezenta ruseasca este mai accentuata decit cea romaneasca in toate domeniile, de la mass-media (posturi de televiziune, publicatii) la business si evenimente culturale.Un Chisinau paradoxalLa Chisinau, rusofonii formeaza aproape jumatate din populatie – romanii sint net majoritari mai ales la tara. Ai adesea senzatia ca te afli intr-o urbe ruseasca, mai ales cind faci o incursiune prin centrul orasului. In primul „magazin universal“ in care intru – Unic – exista si o librarie. Cu exceptia citorva titluri de carti pentru copii, toate volumele sint in ruseste. Nu ca ar fi ceva rau in asta, cita vreme vorbim despre a doua comunitate, numeric, a Moldovei: numai ca, este limpede, piata ruseasca e mult mai doritoare sa patrunda peste Prut. Iar piata decide, intr-o masura importanta, jocurile. Informatia ajunge in Moldova in primul rind pe filiera ruseasca, incepind cu mass-media. Atunci cind librariile sint totusi preponderent romanesti, la loc de cinste se afla volume despre statalitatea si suveranitatea Republicii Moldova sau Dictionarul „moldovenesc-romanesc“ al lui Stati.Insa adevaratul soc a venit cind am vazut un exemplar din ziarul puterii, Moldova Suverana: o senzatie de deja-vu amintind de presa romaneasca pro-Iliescu de la inceputul anilor ’90, chiar mai agresiva, pe alocuri. O publicatie care parca tinteste sa fie propria parodie. Presedintele Voronin face vizite prin tara si are puterea si vointa sa schimbe lucrurile spre bine. Un editorial despre moldovenii care sustin cu abnegatie Partidul Comunistilor pentru ca „sint structural oameni de stinga“. Toata aceasta propaganda se desfasoara pe fondul prezentei firmelor occidentale in centrul capitalei moldovene sau al infatisarii occidentale a tinerilor si adolescentilor, romani si rusofoni deopotriva. Nimic ciudat, insa: cum avea sa spuna un basarabean, e un partid care-si spune pe fata „al comunistilor“ ce stie, cind este cazul, sa arate si o fatada crestina, bisericoasa, si una capitalista. Bineinteles, totul se opreste la aparenta: aceeasi putere se pricepe sa refuze licenta unui post de televiziune sau de radio cind se arata potential periculos pentru conducere sau sa-l toace marunt, de cite ori are prilejul, pe primarul liberal al Chisinaului, Dorin Chirtoaca. Insa – spun moldovenii – la fel de dificila se arata optiunea politica pentru opozitie, in perspectiva alegerilor din primavara anului viitor: o opozitie care, din cauza conflictelor interne fara sfirsit, face involuntar jocurile partidului lui Voronin.ONG-ist in BasarabiaCam acesta este contextul in care s-a desfasurat conferinta „Societatea civila si evaluarea procesului de integrare europeana in Romania si Republica Moldova“, organizata de Fundatia Soros de la Bucuresti si Chisinau, care a plecat de la ideea intilnirii intre organizatiile societatii civile din cele doua tari de limba romana. Trebuie spus ca, in ciuda imprejurarilor potrivnice, exista totusi structuri ale societatii civile dincolo de Prut, cu oameni cu atit mai hotariti si bataiosi, cu cit li se pun bete in roate sau sint priviti chioris la tot pasul (cu caracterizari de genul „acesti asa-numiti experti, carora nu le-a cerut nimeni sa fie experti“). In ultima vreme, comunistii moldoveni vorbesc tot mai des despre integrarea europeana ca despre un obiectiv, dupa ce, acum citva timp, erau cei care se opuneau cel mai abitir unei astfel de idei. Poate si pentru ca nu mai au prea multe optiuni la indemina: cu o economie pe butuci, citeva sute de mii dintre cei trei milioane de moldoveni lucreaza in strainatate si trimit bani in tara. Unii muncesc in Occident, altii in Rusia. O realitate de care te izbesti la tot pasul: printre altele, prin atotprezenta cunoscutelor reclame Western Union cu tatal care trimite familiei ramase acasa, pe linga bani, si un zimbet.Cita sinceritate exista in astfel de declaratii oficiale? Igor Botan, de la Asociatia pentru Democratie Participativa ADEPT, care a monitorizat desfasurarea procesului electoral in Moldova, crede ca guvernantii ar fi dispusi sa faca eforturi in vederea apropierii de UE, dar numai daca acest lucru, in perspectiva, nu le-ar ameninta raminerea la putere. De altfel, o intrebare-dilema a revenit cu insistenta printre basarabenii de la conferinta: in ce masura poate fi asistata puterea – presupunind ca eforturile ei sint reale – fara ca ong-urile sa paseasca pe calea compromisului? Atitudine de ciine de paza sau colaborare? Din pacate, concluzia ar fi ca, la nivel guvernamental, nu exista suficienta transparenta pentru o colaborare fara asperitati. Experienta romaneasca in domeniu ofera unele aspecte surprinzatoare. Unul dintre ele a fost mentionat de Diana-Olivia Hatneanu, de la APADOR-CH Romania: faptul ca politicienii romani au dovedit un comportament mult mai european cita vreme a existat presiunea rapoartelor anuale de monitorizare ale Comisiei Europene, inainte de integrare. Dupa acest moment insa, au inceput sa-si dea arama pe fata, inclusiv prin anumite proiecte legislative care, in litera si spirit, numai europene nu pot fi numite. Un „model romanesc“ care n-ar trebui sa fie sursa de inspiratie.In orice caz, chiar si atunci cind imbina populismul cu lozinci despre o posibila integrare europeana, guvernantii de la Chisinau se dezic pe cit posibil de orice colaborare cu Romania. Propaganda are inca accente furibunde si ridicole, de tipul pericolului unei Romanii burghezo-fasciste. E si aceasta o masura de evaluare a sinceritatii demersului european al comunistilor de la Chisinau.Tinerii moldoveniUn procent destul de redus din populatia Moldovei se informeaza prin intermediul presei scrise. Ziarele de opozitie, ca Timpul sau Jurnalul de Chisinau, sint citite mai ales la oras – dar si aici intr-o masura prea putin importanta pentru a determina un curent de opinie. In ceea ce priveste posturile de televiziune, ai de ales intre cele citeva moldovenesti – pro-guvernamentale – si cele de divertisment, rusesti. Tudor Darie – prezent la conferinta – este unul dintre tinerii care au inceput, in 2005, Unimedia.md, care se caracterizeaza, pe pagina de prezentare, drept „platforma multimedia de informare in timp real, cu cele mai tari stiri, obtinute din surse credibile si verificabile“. Materialele jurnalistice sint difuzate in format text, audio, video si foto. Asadar, un Hotnews basarabean, care contine un flux continuu de informatii din realitatea moldoveneasca si internationala, plus editoriale si bloguri. Tudor se numara printre cei care n-au asteptat sa se schimbe vremurile sau politica si a inceput proiectul Unimedia plecind de la o constatare: in jur de 22% din populatia moldoveneasca are acces la Internet, tinerii fiind primii care utilizeaza, pentru informare, spatiul virtual. In scurta vreme, site-ul de informatii a devenit popular; atit de mult, incit justitia aservita puterii a ajuns sa ceara IP-urile forumistilor care comentau nefavorabil prestatia guvernamentala. Tineri care ii seamana, desi cu alte preocupari, pot fi intilniti in multe locuri din Chisinau. Restaurantul-bar Foster’s, din centrul orasului, ar putea sa faca fata, ca servicii si atmosfera, unor locuri similare din orice capitala europeana. Sufletul lui este un barman abia iesit din adolescenta. Povestea lui: nascut in Transnistria, din mama romanca basarabeanca si tata ucrainean, in plus, a petrecut un an in Statele Unite – de aici engleza lui fluenta si dorinta sa inceapa o discutie cu turistii straini. Ce se considera el, mai intii? Moldovean – spune. E mindru si de mostenirea romaneasca, si de cea ucraineana. Nu, nu vrea sa plece din tara, poate doar sa calatoreasca, asa cum a mai facut-o. Si-a gasit rostul aici. E optimist: crede ca Moldova va fi o tara UE la un moment dat, chiar in timpul vietii lui, pentru ca nu exista alta cale, si nici un partid nu poate fi atit de irational sa nu-si dea seama de asta. Cind il asculti pe el, aproape ca nu te mai indoiesti de acest lucru.