Guvernarile de la Chisinau, indiferent de orientarea lor politica, de perioada sau de nivelul relatiilor cu Romania, au facut in permanenta presiuni pentru ca Bucurestiul sa semneze un tratat in "limba moldoveneasca". Principalul instrument al acestei ofensive a fost tratatul bilateral dintre Romania si Republica Moldova, autoritatile de la Chisinau solicitand introducerea formularii "limba moldoveneasca". De multe ori Chisinaul a incercat sa blocheze accesul Romaniei in NATO sau Uniunea Europeana facand presiuni pentru un tratat bilateral. In 2008, tratatul bilateral cu Romania a devenit o obsesie a guvernarii comunistede la Chisinau, care a introdus semnarea acestui tratat in strategia de securitate a tarii. Pe de alta parte, diplomatia de la Chisinau a reusit sa acrediteze "limba moldoveneasca" semnand un tratat in aceasta limba cu Comisia Europeana in 2007 - diplomatia romana fiind prinsa pe picior gresit in acest caz.Tratat in strategia de securitatePresedintia de la Chisinau a elaborat in luna mai a acestui an proiectul noii strategii de securitate a Republicii Moldova. In acest document este subliniata importanta incheierii tratatelor de frontiera si de baza cu Romania si a unui dialog politic intens cu Bucurestiul la toate nivelurile."Relatiile cu Ucraina si Romania - state cu care Republica Moldova are frontiere comune - vor avea un caracter de parteneriat durabil si constructiv. Presedintele comunist de la Chisinau Vladimir Voronin isi afirma in permanenta intentiile de aderare la Uniunea Europeana - insa face mai multe vizite la Moscova in incercarea de a-si asigura viitorul Republica Moldova se mentine pe pozitia ca valorile europene comune, respectul pentru independenta, suveranitatea si integritatea teritoriala urmeaza sa domine in viitor raporturile sale cu tarile vecine.In acest context, Republica Moldova considera importanta incheierea tratatelor de frontiera si politic de baza cu Romania, iar una dintre prioritatile cooperarii Republicii Moldova cu statele vecine o constituie asigurarea securitatii regionale, inclusiv pe dimensiunile economice, energetice si ecologice", se arata in noua conceptie a securitatii nationale a Republicii Moldova.Limba moldoveneasca la UEIn 2007 Bucurestiul a acceptat prezenta sintagmei "limba moldoveneasca" in doua acorduri dintre Uniunea Europeana si Republica Moldova.In cursul negocierii si semnarii acordurilor dintre Uniunea Europeana si Republica Moldova privind readmisia si regimul de vize, Romania a preferat sa introduca o simpla declaratie ca "nu recunoaste si nu admite existenta limbii moldovenesti", declaratie pusa intr-o minuta a discutiei din cadrul COREPER.Diplomatii de la Bucuresti au sustinut ca aceasta atitudine a fost motivata de dorinta de a nu starni un scandal diplomatic, de a nu pune piedici in buna functionare a Uniunii Europene si de a nu risca posibilitatea ca guvernantii comunisti de la Chisinau sa poata spune ca Romania nu le permite basarabenilor sa calatoreasca prin Europa.Basescu - nu este o prioritateUn tratat cu Republica Moldova nu este o prioritate, a declarat pe 15 aprilie 2008 presedintele Traian Basescu la o dezbatere organizata de Fundatia Konrad Adenauer la Bucuresti. Intrebat cum comenteaza declaratiile recente ale oficialilor de la Chisinau referitoare la semnarea unui tratat intre Romania si Republica Moldova, Traian Basescu a raspuns: "Nu este o prioritate. Noi am recunoscut imediat dupa destramarea fostei Uniuni Sovietice fostele frontiere. Nu vedem de ce ne trebuie un tratat care sa vizeze frontiera de stat romano-moldoveneasca".Basescu a subliniat ca Romania a recunoscut frontierele fostei URSS "asa cum statele si le-au asumat". "Deci, nu cred ca este nevoie sa consolidam prin propria noastra vointa un act din perioada celui de-Al Doilea Razboi Mondial, pe care niciunul dintre noi nu-l accepta ca fiind valid si legal", a spus Basescu, referindu-se la Pactul Hitler-Stalin, perfectat prin ministrii de Externe Ribentropp si Molotov.Primele discutiiInitiativa incheierii unui tratat politic de baza intre Romania si Republica Moldova a fost lansata de presedintele Mircea Snegur in anul 1991, la scurt timp dupa proclamarea independentei Republicii Moldova, cu prilejul primei sale vizite oficiale in Romania si reluata in luna mai 1992, in cadrul vizitei de raspuns in Republica Moldova a presedintelui Ion Iliescu. Etapa initiala a negocierilor propriu-zise asupra tratatului politic moldo-roman a cuprins anii 1992-1993. Primul proiect al documentului respectiv, intitulat "Tratat de fraternitate si integrare intre Romania si Republica Moldova", a fost avansat de catre Bucuresti. Ministerul Afacerilor Externe de la Chisinau a cerut schimbarea denumirii tratatului. Consultarile la nivel de experti de la Chisinau din perioada 27-29 septembrie 1993 nu au dus la niciun rezultat. Delegatia romana, condusa de secretarul de stat Marcel Dinu a cerut introducerea in text a unor clauze cu privire la "condamnarea repercusiunilor pactului Ribbentrop-Molotov", a sintagmelor "poporul roman de pe ambele maluri ale Prutului", "limba romana". Diplomatii de la Chisinau au abordat pozitia ca frontiera existenta pe Prut este o consecinta a Tratatului de Pace de la Paris din 1947, si nu a "pactului Ribbentrop-Molotov" care si-a incetat valabilitatea odata cu declansarea de catre Germania nazista in 1941 a razboiului impotriva URSS. Pozitia Chisinaului a fost ca tratatul nu ar trebui sa includa prevederi cu continut "unionist", de genul "doua state romanesti", atata vreme cat Constitutia Republicii Moldova nu fusese inca adoptata; sintagma "relatii speciale" poate fi acceptata numai in masura in care este definita in mod clar in textul documentului; textul tratatului ar urma sa fie redactat intr-o maniera care sa nu afecteze interesele Federatiei Ruse. Diplomatia de la Chisinau sustine ca Republica Moldova s-a proclamat stat independent nu in urma Pactului Ribbentrop-Molotov, ci a dezintegrarii fostei URSS.O alta runda de consultari s-a desfasurat la Chisinau, in perioada 23-25 octombrie 1995. Diplomatia de la Chisinau a avansat denumirea de "Tratat de prietenie, buna vecinatate si colaborare dintre Republica Moldova si Romania". Diplomatia de la Bucuresti a ramas pe pozitiile anterioare: condamnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, relatiile speciale dintre cele doua tari. Conducerea de la Chisinau a apreciat ca Republica Moldova, in calitate de stat independent si subiect de drept international, nu exista la data semnarii pactului in cauza, de aceea nu va putea accepta mentionarea acestuia in mod expres in Tratatul politic de baza.Santajul Chisinaul a declansat o adevarata ofensiva impotriva Romaniei in 1997 incercand sa obtina semnarea unui trata de baza cu Bucurestiul in conditiile in care Romania incerca sa adere la NATO. Chisinaul a incercat sa urmeze modelul Kievului, care a reusit in 1997 sa semneze un tratat de baza cu Bucurestiul - guvernantii romani sperand sa reuseasca intrarea in NATO la summit-ul de la Madrid. Un alt element de santaj din partea Chisinaului a fost aderarea Romaniei la Uniunea Europeana - diplomatii de la Chisinau solicitand imperativ semnarea unui tratat cu Bucurestiul de fiecare data cand se constata o apropiere de Bruxelles.Varianta tratatului din anul 2000 avansata de Chisinau si negociata in perioada in care ministrul de Externe la Bucuresti era Petre Roman, continea o serie de prevederi inacceptabile pentru Romania. Astfel, a fost introdus Articolul 15 cu formularea: "Inaltele parti contractante reafirma atasamentul lor la principiile si normele unanim recunoscute privind garantarea si protejarea drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale la libera exprimare, mentinerea si dezvoltarea identitatii etnice, culturale, lingvistice si religioase si va crea conditiile necesare pentru pastrarea acestei identitati". In conditiile in care autoritatile de la Chisinau reinventeaza periodic "etnia moldoveneasca" in Romania o astfel de prevedere s-ar putea transforma intr-o momeala otravita. Ultima propozitie a acestui proiect din anul 2000 revine la obsesia cominternista a "limbii moldovenesti": "Incheiat la data de... in doua exemplare originale, fiecare in limbile moldoveneasca si romana, ambele texte fiind egal autentice".http://www.ziua.net/display.php?data=2008-10-18&id=244228&kword=VoroninVIDEO.Voronin vorbeste in limba moldoveneascahttp://www.youtube.com/watch?v=FtTUNdFt4Sk