Pasind sfios catre-nfratireaCu verii harnici din apus,Cei mari uitatu-si-au menirea,Din veac, ce scrisa ni-i de sus...La rasarit ni-s dara fratii,Uitati, dar inca asteptand,Un semn s-ar vrea, protest, ovatii,Cerand 'napoi acel pamant.Germanii s-au unit cu fala,Coreea una tot va fi,La noi ni-i azi poate-o escalaDin bunul drum ce va veni,Si-om fi cu totii laolalta,Si-n veci nu ne-om mai desparti!Chiar ieri cobeam spasiti in haltaDe-n trenul vietii vom razbi...Si am intrat in uniune,Dar fara fratii nostri dragi,C-ar fi saraci, orice s-ar spune,Noi nu suntem nici regi, nici magi.Un pod de flori mai bun asteapta,Romani cu acte-s multi deja,Cei frati ce ziua inteleapta,O simt dar n-o pot dirija.E lucru' sfant, voi frati, Unirea,Si-al nostru dor de casa-i sfant,Si-asijderea e si iubireaDe-acest popor, de-acest pamant!Din cer Teodorovici canta,Ajuns la Eminescu-i drag.Romani, Unirea este sfanta!Sa trecem deci ast ultim prag...Sa-l trecem si sa dam uitariiTot cest amar ce azi rabdam,Si-om pune capat disperarii,Nici n-am cedat, nici nu cedam!De-a cincea roata la caruta,Moldova unii ar numi,Noi tot ne-om lua scumpa mandruta,Chiar vestul de ne-ar izgoni!Eu cred ca va veni da! vremea,Cat de curand aceea ce,Va face sa vorbeasca lumea,Ca-n est latinitatea e!