Moldova s-a plasat pe locul doi dupa cota remitentelor raportate la Produsul Intern Brut (PIB) – 38,3%, arata un raport al Bancii Mondiale (BM), citat de Info-Prim Neo. Acum un an cota era de 27%. Pe locul I in clasament se afla Tadjikistan, cu 45,5%. Romania ocupa pozitia a opta, cu un volum de remitente in noua luni de 9 mlrd dolari. Romania este depasita dupa nivelul remitentelor raportate la PIB de India (30 mlrd dolari in 9 luni), China (27 mlrd dolari), Mexic (23,8 mlrd dolari), Filipine (18,7 mlrd dolari), Polonia (11 mlrd dolari), Nigeria (10 mlrd dolari) si Egipt (9,5 mlrd dolari). In ianuarie-august 2008, volumul transferurilor banesti de peste hotare in Moldova a constituit 1,1 mlrd dolari, majorandu-se fata de aceeasi perioada a anului 2007 cu 52,8%. http://www.info-prim.md/?x=93&y=19209Remiterile si criza financiara mondiala. Un studiu publicat pe site-ul Bancii Mondiale (BM) trage un semnal de alarma: ca urmare a crizei financiare mondiale, ritmul de crestere a remiterilor in urmatorii doi ani ar putea sa se reduca ceea ce va afecta populatia si economiile. Rata de crestere a transferurilor moldovenilor din strainatate, cum se asteapta, se va reduce in anii 2009-2010, insa aceste fluxuri vor ramane a fi inalte chiar daca tarile din care se fac transferurile vor inregistra o mai puternica incetinire comparativ cu SUA si Europa, estimeaza autorii studiului. In ultimii patru ani transferurile de valuta efectuate de persoanele fizice care muncesc peste hotare a avut o rata puternica de crestere, de respectiv 40,5% anual, si, conform datelor Bancii Nationale a Moldovei, a crescut de trei ori, de la 317,29 milioane de dolari SUA in 2003 la 1218,30 mln in 2007. In opt luni ale acestui an remiterile catre Republica Moldova au urcat la 1 108 mln USD, cifra comparabila cu exportul de bunuri, care a constituit 1203,3 mln USD, in noua luni. Studiul afisat pe site-ul BM, plaseaza Republica Moldova pe locul doi in topul mondial al statelor in curs de dezvoltare, cu o cota de 38,3% a remiterilor in anul 2007, dupa Tadjikistan, care ocupa detasat prima pozitie cu o pondere a remiterilor in PIB de 45,5%. In ultimii zece ani, remiterile in Republica Moldova au crescut de peste zece ori. Astfel, daca la sfarsitul anilor nouazeci, cand exodul fortei de munca era estimat la cateva zeci de mii de persoane, transferurile nu depaseau 100-150 de milioane de dolari SUA, si a crescut lent in urmatorii doi-trei ani, atunci in anii 2004-2007, cand numarul persoanelor plecate peste hotare a ajuns la 350-500 mii, remiterile au crescut considerabil. Banii trimisi acasa de moldovenii care lucreaza peste hotare, pe de o parte, au suplinit veniturile mici pe care le primesc familiile lor, iar, pe de alta parte, au stimulat puternic consumul si miscat inainte economia. Si expertii straini au constat ca, in fine, cresterile economice din aceasta perioada s-au sprijinit pe remitente. Si iata ca, se pare, au venit vremurile grele pentru acei care muncesc peste hotare, mai ales ca, potrivit unor estimari, intre 70 si 80 la suta din moldovenii care se afla in Italia, Portugalia, Federatia Rusa, nu au actele in regula si muncesc ilegal. Anume aceste persoane vor avea de suferit in urma crizei. Autorii studiului noteaza ca dupa mai multi ani de crestere sustinuta, fluxul remiterilor catre statele in curs de dezvoltare a inceput sa incetineasca in trimestrul trei al acestui an, tendinta care se va accentua in 2009, ca urmare a crizei financiare internationale. Estimari exacte referitoare la aceste evolutii sunt greu de prevazut, avand in vedere incertitudinile legate de cresterea economiei mondiale, de evolutia preturilor la materii prime si de ratele de schimb, noteaza economistii BM. Si Banca Nationala a Moldovei anunta ca in luna august suma transferata, respectiv 167,76 milioane de dolari, a fost cu 15 milioane mai mica decat in luna precedenta, insa expertii au ezitat sa spuna ca este vorba de o scadere temporara sau o pura intamplare. O concluzie mai exacta ar putea sa fie facuta doar dupa publicarea statisticilor pe lunile septembrie-octombrie. Insa, majoritatea economistilor inclina sa creada ca ritmul de crestere a remitentelor deja nu va fi cel din anii trecuti. Perspective mai putin bune privind remiterile din strainatate au fost anuntate, in luna octombrie, si de Johan Mathisen, reprezentantul Fondului Monetar International in Moldova. Cel mai important mecanism prin care Moldova risca sa fie afectata de criza este revenirea acasa a migrantilor si scaderea volumului de remitente — chiar si cei care vor ramane in Italia si Spania se vor confrunta cu venituri reale mai mici si, deci, vor transfera sume proportional mai mici, este de parere expertul Alexandru Culiuc. Veniturile migrantilor vor depinde de domeniul in care sunt angajati si de reactia economiilor la criza. Cele mai afectate se asteapta sa fie sectoarele de constructie si ramurile legate de ciclurile de productie, noteaza autorii studiului. Cresterea sentimentului de ostilitate a populatiei bastinase fata de imigrantii ilegali si intensificarea actiunilor politiei in tarile afectate de recesiune, de asemenea, ar putea avea un impact negativ asupra remiterilor din tarile in care muncesc emigranti ilegali. Un risc suplimentar il comporta schimbarea brusca a cursurilor de schimb. O micsorare sensibila a transferurilor, evaluate in dolari SUA, s-ar putea produce din zona EURO in anul 2009, ca urmare a deprecierii euro fata de moneda americana, mai constata autorii studiului. Migratia internationala are implicatii enorme pentru cresterea economica si bunastarea in ambele tari de destinatie si de origine, dar si contribuie, alaturi de investitiile straine directe, la finantarea deficitului de cont curent. O eventuala reducere a transferurilor ar afecta nu numai familiile, dar si economia in general. http://www.info-prim.md/?a=100