Un interviu cu Valeriu Prohnitchi, director «Expert-Grup»— Lumea a inceput deja sa-si retraga banii din banci si deja sunt semnale ca in unele banci nu li se ofera imediat sumele solicitate de pe cont. Crezi ca este o cauza a crizei sau un moment psihologic?— Eu n-am auzit de semnale ca bancile ar sista intoarcerea depozitelor. Dar, portivit legii, bancile nu sunt in drept sa le refuze clientilor retragerea banilor de pe cont. Sunt contracte de depozite si bancile sunt obligate sa intoarca banii, fie cu dobanda, fie fara, daca se ia depozitul inainte de timp. Or, toate bancile au suficiente lichiditati.— Daca ai avea bani, ce ai face acuma, in ce valuta i-ai pastra si unde?— Din cauza incertitudinii si in situatia in care si dolarul si euro sunt la fel de afectate, nu trebuie de mizat pe nimic. Nici pe cresterea dolarului, nici pe cea a euro pentru ca nimeni, nici un economist serios, nu se va apuca sa prognozeze cursul acestor valute. Iar cei care au economii, ar putea sa le pastreze in valuta in care sunt acum. Poate o parte de bani sa-i pastreze acasa, o parte la banca. De asemenea, lumea pate sa incerce sa apeleze la asa numitele valute de refugiu, cum ar fi francul elvetian sau lira britanica, care sunt afectate mai putin de criza, dar din nou, in situatia crizei globale, nimic nu mai este sigur.— Ce se intampla in prezent cu leul, in relatie cu moneda euro si dolarul SUA?— Au ajuns si pana aici influentele internationale. Este vorba de aprecierea puternica a dolarului fata de yena japoneza, care a fost provocata de caderea burselor. La randul sau, asta a determinat aprecierea dolarului fata de euro. Si evident ca asta se reflceta si pe piata interna din Moldova.— Dar totusi fluctuatia monedei euro in Romania si in Ucraina este foarte diferita de ceea ce se intampla in Moldova. Ce influenta au aici implicatiile locale?— Si politicile monetare in cele trei tari sunt destul de diferite. As spune ca situatia de la noi este una intermediara intre Romania si Ucraina, avand in vedere implicarea autoritatilor locale pe piata monetara. Romania fluctueaza liber, iar la noi este un regim de fluctuatie partial cntrolat, in timp ce in Ucraina, bursele sunt controlate in mare parte de Banca Nationala a Ucrainei. Si oricum astazi euro cade pe toate pietele, indiferent de nivelul implicarii bancilor nationale. Acolo unde se incearca cntrolul pietei monetare, pur si simplu apar piete negre. Spre exemplu, la Kiev, saptamana trecuta la cursul afisat oficial nimeni nu vroia sa faca nici o tranzactie.— Cat este de normal din punct de vedere economic ca piata sa reflecte vointa autoritatilor si cat de sanatoasa este aceasta vointa in Moldova?— Evident, pietele, nu ar trebui sa fie influen?ate de autoritati, dar aceasta criza financiara ne arata ca si Guvernul poate fi, partial, un liber arbitru. Si atunci cand autoritatile intervin pe piata financiara avand interesul de a influenta mersul lucrurilor pentru a favoriza actori de stat, banci de stat, atunci apar distorsiuni si pietele nu mai pot sa functioneze asa cum ar trebui. Dar o atitudine utraliberala in care statul nu are nici un rol, tot va duce la o distorsiune. In fond, aceasta criza financiara internationala isi are originea in trei factori — lacomia universala a oamenilor, faptul ca au aparut conflicte de interese intre banci si unele agentii care au fost impartiale si faptul ca statul nu a garantat suficient activitatile financiare.— Moldova, in aceasta criza, face fata problemei?— La momentul dat, pentru ca criza este financiara si sistemul nostru financiar este mai putin dependent de ceea ce se intampla in Statele Unite, in Uniunea Europeana, pentru ca bancile noastre nu sunt atat de imprumutate in exterior, bancile noastre nu au investit in asa numitele active toxice, active riscante care pana la urma s-au prabusit.Dar asta nu inseamna ca noi nu vom fi deloc afectati de criza. Daca la moment acest fenomen de criza ajunge tot mai mult, dupa SUA si Europa, si in Rusia, daca aceasta criza va face sa scada Produsul Intern Brut, consumatorii vor dori sa consume mai putin. La aceasta etapa va fi afectata si Moldova prin trei canale. In primul rand va va surveni o scadere a cererii pentru exporturile moldovenesti, ma refer aici la vinuri. Al doilea factor rezida in reducerea locurilor de munca in sfera constructiilor, in sfera serviciilor unde sunt angajati o sumedenie de cetateni ai R.Moldova. Asta va cauza scaderea remitentelor. Si aici apare al treilea factor, caci scaderea remitentelor ar putea sa duca la scaderea cererii de consum pentru bunurile de import in republica Moldova, iar aceasta va duce la scaderea incasarilor bugetare. TVA-ul, anume la bunurile de import depaseste 65% din totalul venitului bugetar. Pe termen lung ar putea fi vorba de cel putin un an, daca aceasta criza financiara nu se absoarbe intre timp si se va transforma in una economica atunci si bugetu nostru va fi afectat. Si probabil ca nu actualul Guvern, dar urmatorul va fi cel care va trage ponoasele.— Cat poate dura aceasta criza la nivel global si implicit in Moldova?— Criza financiara in lume azi inseamna scumpirea creditelor suprapus cu o anumita doza de psihoza. Adica daca cineva ia un credit acuma, il va lua la un procent mai mare. Multe banci occidentale deja nu mai dau credite. Si asta iar ar putea sa ne afecteze si pe noi. De exemplu, guvernul de la Chisinau a semnat un acord cu FMI, de privatizare a Bancii de Economii. Acuma banuiesc ca aceasta banca are o valoare mica, iar in conditii de criza financiara cred ca este mai bine de amanat privatizarea, daca nu se ofera un pret bun. Daca se va gasi un cumparator bun, gata sa ofere un pret corespunzator valorii activelor si nu valorii pietei, atunci aceasta banca ar fi bine sa fie privatizata. Dar in general, cred ca investitiile straine vor scadea acum si in Moldova. Asa ca efectele acestei crize ar putea sa fie simtite in noi si noi valuri.— In cazul privatizarii, ce se intampla cu depunerile clientilor?— Nu se intampla nimic. Un nou proprietar isi va asuma aceleasi obligatii pe care le avea statul. Asa spune legea. Privatizarea este necesara pentru a elimina acele neajunsuri care sunt astazi in managementu bancii.— In conditiile nivelului coruptiei care exuista in R.Moldova, ce siguranta avem noi ca banca nu va fi vanduta pe nimic sub declaratia ca s-a vandut avantajos?— Evident, gradul nostru de incredere este un rezultat al actiunilor de privatizare anterioare. Crouptia este un factor sistemic. Dar cred ca ar fi bine sa credem Guvernul ca are bune intentii si daca apar semnale de aranjamente coruptive, sa le developam si sa le scoatem la suprafata.— Ar trebui amanate procedurile de privatizarepentru perioada acestei crize?— Intreprinderile programate pot fi scoase la privatizare cel putin pentru a testa intentiile investitorilor si pentru a analiza ofertele. Intr-un anume sens, Moldova, este avantajata in acest context. Bancile sunt capitalizate la un nivel destul de inalt. Nu exista active speculative. Si asta sporeste imaginea investitionala a Moldovei.Inteleg ca sistemul bancar din Moldova este mai putin afectat, dar cei mai afectati cetateni vor fi cei care muncesc in strainatate.— Daca va scadea volumul remitenteler, exista si efecte pozitive pentru Moldova?— Daca vor scadea remitentele, atunci, consumu celor care au ramas acasa va scadea si el. Atunci, poate opozitia daca va putea intr-un fel sa escaladaze situatia.— Asta inseamna ca Guvernul ar putea fi fortat sa isi asume mai multe responsabilitati, si va trebui sa aiba grija de toata lumea?— La modul normal, Guvernul ar trebui sa aiba grija de toata lumea, dar nu cred ca o va face pentru ca nu detine instrumentele necesare. Si aici ar putea sa se implineasca spusa proverbului indian „Ai grija ce-ti doresti ca s-ar putea sa se intample». Guvernul, care isi dorea atat de mult sa revina toti migrantii de peste hotare s-ar putea sa fie aproape de aceasta realizare. Dar, odata cu reintoarcerea migrantilor din somajul strain in somajul de la noi, se pot crea conditii de colaps social in Modova. Somerii care se vor intoarce vor cauta un loc de munca care sa fie bine platit si daca nu il vor gasi, asta ii va determina sa iasa in strada. Primii cred ca vor reveni angajatii santierelor din Rusia.— Daca ei revin acasa cu ceva bani si abilitati in domeniul constructiei, poate organizatiile de constructii din R.Moldova ar putea sa-i foloseasca?— Da, ar putea daca vor fi lansate proiectele astea mari de infrastructura despre care se vorbeste. Constructie de drumuri, spitale. Acuma statul nu are aceasta capacitate de atragere a fortei de munca, dar exista oferta din partea donatorilor internationali. S-ar putea ca in urmatorii ani Moldova sa aiba muti bani pentru infrastructura din exterior. Acuma daca acesti bani vor fi utilizati si vor fi create locuri d emunca ar fi bine. Daca nu — efectele crizei se vor face si mai sesizabile.— Investitorii straini in aceste conditii de criza ar putea sa vina incoace, la o piata de munca mai ieftina?— Iarasi suntem pe un teren nesigur. Investitiile anul acesta au crescut foarte mult, mai mult decat oricand in istoria Moldovei. Vreau sa vedem si datele pentru trimestrul trei al anului curent. Daca nivelul investitiilor se mentine, atunci posibil ca locurile de munca care vor fi deschise vor absorbi si o parte din emigranti. Dar mute din aceste investitii vin in sectoare destul de avansate, cum ar fi sectoru comercial, care nu absoarbe multa forta de munca.— Daca privesti activitatea Guvernului Greceanii, care sunt succesele si insuccesele economice?— Nu pot deocamdata sa ma pronunt, asi vrea sa vad mai intai cum va fi incheiat exercitiul bugetar pe anul acesta. Ma asteptam ca Guvernul sa continue procesul de privatizare si sa lanseze privatizarea Bancii de Economii si a Moldtelecomului si parca vad ca au fost facute. Pe de alta parte sunt si esecuri. De exemplu, aceeasi reforma a administratiei publice centrale nu mai are capat. Relatiile dintre guvernul central si administratiile locale sunt la fel de proaste ca si ale guvernului precedent.Am asteptat si mai muta transparenta in eliberarea licentelor, a permiselor de constructie, s-au promis salarii mai mari, computere mai multe si poate mai putin personal birocratic.— Cum apreciezi sistemul de impozite si povara asigurarilor sociale pentru intreprinderile mici?— Povara fiscala oficiala in Moldova nu este mare comparativ cu alte tari. Dar cota de asigurari sociale este o problema relativ mare. Cred ca de aici vine si dorinta firmelor de a activa din umbra, caci nu se descurca cu achitarea volumului total de impoyite pentru asigurarea sociala a angajatilor. Nu asi zice ca Guvernul are doar intentii de impovarare fiscala iar firmele private sunt niste ingeri, care isi scot profiturile din contabilitatile negre sau duble. Dar si politicile oficiale nu incurajeaza prea mult firmele sa iasa din umbra, or reducerile facute pentru cotele de asigurari sociale au fost atat de mici incat nu au incurajat companiile cu contabilitate duzbla sa selegalizeze. Asi mai mentiona aici ca a fost anulat impozitul pentru profitul reinvestit, ceea ce in principiu se pare a avut un efect benefic asupra deciziilor investitionale straine. Dar aceasta este doar o estimare. Nu putem spune cum a evoluat situatia, pentru ca a fost anularea a fost aprobata abia in ianuarie 2008.— Si aceste impozite penrtu asigurarea sociala crezi ca sunt justificate? Primeste omul in schimb un pachet de servicii cociale care incurajeaza sa-si plateasca impozitele?— Majorarea acestor servicii solicita o majorare si mai mare a cotelor.— Ce efecte crezi ca a avut amnistiere fiscala care a fost anuntata in anul trecut?— A fost cea mai proasta decizie care putea fi luata vreodata in Repubica Moldova. Eu , in linii mari, sustin introducerea cotei zero la impozitare, dar pur si simplu cota zero fara reforme serioase in anumite sectoare nu pate sa aduca mari beneficii. Iar amnista fiscala creeaza si mai multe contradictii morale. Or, companiile care si-au platit in mod onorabil impozitele au fost puse la egalitate cu cele care s-au eschivat de la plata impozitelor care au acumulat datorii, poate chiar mari datorii. In plus, de iertarea datoriilor de stat au beneficiat mai multe intreprinderi de stat si nu private, ceea ce din nou creeaza o distorsiune in intelegerea concurentei oneste pe piata.— Crezi ca se va repeta o asemenea amnistiere?— Odata incepute, amnistiile fiscale sunt greu de oprit. Asta a fost demonstrat prin exemplul altor tari care nu s-au oprit la o singura amnistie fiscala, caci sunt in lume sunt cunoscute peste 120 de episoade de amnistie fiscala. Si trebuie sa ne amintim ca asemenea cazuri au mai fost si in Moldova. Se iertau datoriile in agricultura, sau in anumite domenii.— De curand, Inspectoratul Fiscal a lansat un apel care invita agentii economici sa isi legalizeze veniturile. Pentru cine este aceasta campanie?— Acest pas face parte din aceeasi initiativa de liberalizare economica, in categoria careia intra si amnisitierea fiscala din anul trecut. Legalizarea capitalului presupune iertarea tuturor celor care si-au ascuns activele (pentru o cota de 5% din valoarea acestora). Este o incercare a guvernului de a scoate intr-un fel din umbra aceste active financiare, care se presupune ca sunt detinute in strainatate.— Deci, asta inseamna ca in Moldova exista sume enorme de bani care nu sunt investite legal?— Se presupune ca ar fi in cantitati mari, desi eu nu prea cred in aceasta presupunere. Eu nu cred ca pana la sfarsitul acestui an vom avea un aflux de capital repatriat pentru legalizare in Moldova.— Deci, asta inseamna ca acest capital a plecat candva din Moldova?— Evident. Balantele de plati ale Republicii Moldova din ultimii zece ani nu au aratat nici urma de capital plecat. Ca sa readuci capitalul in tara, asta inseamna ca el trebuia sa fi plecat din tara inainte de asta. Poate ca a plecat in buzunar sau in punga, dar asta inseamna ca originea acestor bani este atat de dubioasa incat este greu de sperat ca aceste sume vor reveni pentru a fi legalizate Modova, pentru a fi depuse in banci si pentru a fi reintroduse in circuitul oficial.— Exista exemple in alte state, prin care se demonstreaza ca acest truc a fost eficient?— Da, au existat si istorii pozitive. De exemplu, si Kazahstanul a facut o asemenea campanie in 2006, la conditii mult mai atractive, dar nu a reusit sa leagalizeze nici a 10-a parte din ce anticipasera oficialii. In alte tari, ca Irlanda insa, legalizarea a dus la efectele scontate, acumulandu-se chiar sume mai mari decat cele prognozate. Este vorba de credibilitatea sistemului, care a fost mare in Irlanda, si are valori mai minore in Moldova. Aici oamenii nu au prea multa incredere in ziua de maine, si nici in sistemul in care practic un singur om poate decide diverse schimbari in fiecare zi.— Aceasta decizie de legalizare a capitalului poate incuraja un aflux financiar din Transnistria?— E buna intrebarea, dar nu cred ca pot raspunde. In general, existau ipoteze ca pentru asta ar si fost creata campania cu legalizarea afacerilor, adica pentru integrarea businesului din Transnistria in economia Moldovei. Probabil ca in putin timp vom afla daca aceasta ipoteza s-a adeverit.— Sunt conditiile economice de aici atractive pentru oamenii de afaceri din stanga Nistrului?— Pentru localnicii din Transnistria — cred ca da. Adica pentru cei care sunt originari de acolo si care vin la Chisinau sa in scopuri de consum. Ei au trecut deja prin etapa de acujmulare, iar acum doresc sa traiasaca omeneste in conditii previzibile. In Transnistria ei inteleg ca mai devreme sau mai tarziu va trebui sa fie acceptata o solutie civilizata a acestui conflict, de aceea e bine sa fie legalizati. In schimb, pentru strainii care doar investesc in Transitria, fara sa fie stabiliti acolo, asta se pare ca nu ii priveste, adica nici nu ii sperie, nici nu ii incurajeaza.— Deci ei raman sa faca bani in Transinistria, fara a sta prea mult la dubii cu privire la legalitatea banilor proveniti de acolo?— Probabil ca acestia fac parte din categoria care va face bani mari si se va intelege bine cu oirice sistem care va mai veni acolo.— Ce s-a intamplat cu puterea de cumparare a cetatenilor R.Moldova in ultimii ani?— Puterea de cumparare arata relatia dintre veniturilor si preturi. Daca e sa ne uitam la datele statistice si sa le credem, reiese ca din 2001 salariul a crescut mai mult ca preturile, deci a crescut puterea de coumparare a oamenilor, inclusiv datorita armatei de emigranti care lucreaza in strainatate. O alternativa acestor date statistice nu avem. In strainatate asemenea date sunt colectate in paralel si de catre institutii independente, la noi insa asemenea masurari csunt foarte costisitoare, de aceea avem date statistice dintr-o singura sursa.Deci, daca e sa credem datelor statistice, puterea de cumparare a oamenilor a crescut. Concluzia data contravine parerii general exprimate, care spune ca puterea de cumparare a scazut. Pe de o parte oamenii zis ca au saracit, asta apare si in presa, pe de alta — se vad in Moldova tot mai multe masini luxoase, tot mai multe apartamente noi construite, tot mai multi copii bine asigurati.— Si puterea de cumparare a bugetarilor a crecsut, potrivit statisticelor?— Puterea bugetarilor s-a diminuat in aceasta perioada, daca o comparam cu datele din sectorul privat.— Cat de corect este modelul moldovenesc de pensii pentru doua categorii sociale: functionari de stat si oameni de rand?E o injustitie sociala. Pensiile trebuie sa fie primite in aceleasi conditii pentru agricultori sau deputati. Altefl, sistemul de pesnii nu va fi durabli din punct de vedere financiar, iar oamenii vor trai un sentiment profund de injustitie sociala.Oricum, pensiile pe care le primesc acum agricultorii sunt insuficiente si arata o situatie rezultata de 50 de ani de dominatie sovietica. Economia nu s-a dezvoltat intr-un sistem nornal. Nu s-a urbaniazt economia, acum avem mult mai multi locuitori la sate decat ar fi intr-un stat european normal.http://garda.com.md/exclusiv/revenirea-migrantilor-poate-crea-un-colaps-social