Congresul diasporelor «moldovenizat»

In perioada 12—14 octombrie curent, la Chisinau, a avut loc cel de-al III-lea Congres al diasporei moldovenesti. Acesta a intrunit circa 250 de reprezentanti din peste 20 de tari. Pe langa diverse vizite, intrevederi, expozitii si alte manifestatii culturale, agenda congresului a inclus si o conferinta, dedicata, «650 ani de la intemeierea statului moldovenesc», care s-a desfasurat pe 13 octombrie, in incinta Palatului Republicii. Evident, teoria «moldovenismului» a fost principala tema de discutii.Promisiuni si anti-romanismFestivitatea de deschidere a congresului a avut loc pe 12 octombrie, la Teatrul de Opera si Balet, unde a participat, cu un cuvant de salut, Vladimir Voronin, presedintele R. Moldova. Potrivit seviciului de presa al Presedentiei, intr-una din intalnirile ulterioare cu un grup de tineri, reprezentanti ai comunitatilor de moldoveni din mai multe tari, seful statului «a facut o scurta prezentare a evolutiilor social-economice de ultima ora din R. Moldova» si a subliniat ca, in Anul Tineretului, au fost «create conditii necesare pentru manifestarea plenara a potentialului creator al tinerei generatii». Voronin, potrivit aceluiasi comunicat, i-a mai indemnat pe tineri sa «nu-si uite radacinile» si «a exprimat disponibilitatea autoritatilor» de a-i sustine pe acestia pe toate caile.In ce priveste conferinta organizata la Palatul Republicii si «prezidata» de vicepremierul comunist, Victor Stepaniuc, aceasta ar fi avut drept scop «consolidarea diasporei […] si conservarea valorilor national-culturale si spirituale ale poporului moldovenesc». Acest lucru putea fi observat chiar la intrarea in palat, unde doritorilor li se propunea o brosura, intitulata «A cui limba vorbesc moldovenii?». Evident, toate cele 32 de pagini ale acesteia, «demonstrau» ca moldovenii vorbesc «limba moldoveneasca» si nu «limba de imprumut, zisa «romana»«. Si agenda zilei in care s-a desfasurat conferinta a avut drept subiecte prioritare istoria formarii statului, a limbii, culturii si traditiilor moldovenesti.Chiar daca Vasile Stati, ex-deputat comunist, autorul Dictionarului moldovenesc-romanesc, se intreba de ce in Odesa (Ucraina) si in autoproclamata republica nistreana se publica manuale de «limba moldoveneasca», iar la Chisinau nu, unii participanti au asteptat altceva de la organizatori.«Daca ai facut ceva, te baga in seama»Valentina Ples, conducatoarea Centrului Cultural Moldovenesc din or. Moscova, Federatia Rusa, spune ca a participat si la editiile anterioare ale congresului. «Am vorbit si atunci, si acum. Sper ca intr-o zi sa avem un adevarat centru, pentru toti moldovenii din Rusia», spune Valentina Ples, dupa ce ne-a explicat ca, la moment, acesta activeaza in incinta unei scoli. Chiar daca de la primul congres au trecut patru ani, iar dorinta sa nu s-a implinit, Valentina Ples afirma ca unele schimbari au avut loc, totusi. «Am simtit un ajutor in plus din partea presedintelui Voronin. Am primit aparataje, premii pentru copii, manuale de studiere a limbii moldovenesti, a geografiei, istoriei», relateaza aceasta. Valentina Ples ne-a mai spus ca ea preda «limba moldoveneasca» tuturor doritorilor. Aceeasi sursa a mentionat ca la scoala unde isi are sediul centrul isi fac studiile circa 200 de copii de diferite nationalitati, iar 20 dintre acestia sunt moldoveni.«Congresul cu diasporele este o idee foarte buna, pentru ca ne intalnim, suntem ceva timp impreuna si discutam problemele pe care le avem atat in tara, cat si peste hotare», considera Vasile Sestovschi, preotul paroh la Biserica ortodoxa din R. Moldova in or. Padova, Italia, si presedintele Asociatiei de Moldoveni din aceeasi tara, unde, oficial, se afla peste 400 000 de basarabeni. Sestovschi spune ca acest eveniment le permite moldovenilor stabiliti cu traiul peste hotare sa relateze despre «ce probleme avem, cum traim si cum o ducem».Profirie Skramtai s-a stabilit cu traiul in Lituania, unde se afla o diaspora de circa 1000 de persoane, si este conducatorul unui grup coral de moldoveni. «La ce sa ma astept?, spune acesta. La o intalnire de oameni, convorbiri, dar nimic hotarator». Skramtai crede ca statul nu prea isi sustine cetatenii sai stabiliti peste hotare. «Daca ai facut ceva, te baga in seama, dar ca sa puna umarul sa te ajute, nu prea se silesc», spune barbatul. Profirie Skramtai relateaza ca pentru deplasarea in R. Moldova la congresul in cauza a celor 12 membri ai colectivului pe care il conduce a fost nevoit sa caute un sponsor in Lituania, care, pana la urma, tot moldovean s-a dovedit a fi.Nicolae Cuschevici