Propunerile maghiarilor: autonomie vs. rescrierea regiunilorUDMR incearca sa contabilizeze cat mai multe voturi la apropiatele parlamentare readucand pe tapetul electoral o mai veche initiativa a formatiunii- rescrierea regiunilor de dezvoltare pe alte criterii decat cele actuale, menite sa apropie cat mai mult judetele cu populatie majoritar maghiara in aceeasi structura economica.Propunerile maghiarilor: autonomie vs. rescrierea regiunilorIn paralel, tabara civicilor maghiari, partizana a principiului autonomiei teritoriale a anuntat, prin Consiliul National Secuiesc (CNS), intentia de a organiza un nou referendum pentru autonomie tinutului Secuiesc chiar in ziua alegerilor parlamentare.Ambele actiuni nu reprezinta noutati pentru viata politica, constituind prilej de polemici intre politicienii acestei minoritati etnice si in anii trecuti, fara ecouri insa in cercurile politicienilor romani.Performanta economica, invocata pentru noua harta de dezvoltarePotrivit proiectului Uniunii, prezentat miercuri de catre liderii formatiunii, gruparea unor judete cu performante economice mai reduse in aceeasi regiune de dezvoltare le va da mai multe sanse acestora de a dezvolta mai dinamic si a ajunge din urma zonele mai dezvoltate.Initiativa UDMR propune dublarea numarului regiunilor de dezvoltare de la 8 la 16, pe motiv ca impartirea actuala, facuta in 1998, urmareste structura judetelor stabilita in perioada comunista, 1968, care nu ar fi tinut cont de traditia, istoria sau cultura zonelor. Argumentatia Uniunii face refererire si la exemplul Ungariei, care are o suprafata de doua ori mai mica decat a Romaniei, fiind impartita in sapte regiuni de dezvoltare, cu una mai putin decat are tara noastra in prezent.Noua harta de dezvoltare se axeaza mai mult pe apropierea geografica si economica a a judetelor care ar urma sa intre in componenta lor. Proiectul de lege propune ca judetele Botosani si Suceava sa formeze o regiune de dezvoltare. Bacau, Iasi, Neamt si Vaslui ar urma sa constituie o alta regiune, iar judetele Constanta si Tulcea sa faca parte din aceeasi structura.In viziunea parlamentarilor Uniunii, Bucurestiul ar reprezenta singur o regiune de dezvoltare, iar judetele Calarasi, Ialomita si Ilfov ar urma sa fie grupate intr-o zona similara.O alta regiune de dezvoltare ar fi formata din judetele Giurgiu si Teleorman, in timp ce judetele Dolj, Mehedinti si Olt ar trebui sa faca parte din aceeasi unitate economica."Alba si judetele Covasna si Harghita nu au traditii comune si interese comune in ceea ce priveste economia", a declarat liderul Uniunii, Marko Bela, in viziunea caruia actuala regiune de centru, din care fac parte si judetele Harghita, Covasna si Mures, a fost stabilita pe criterii artificiale.Un proiect aparent sortit eseculuiPotrivit lui Marko, cele trei unitati administrative sunt legate de traditia istorica comuna, delimitarea tinand cont si de elementele geografice. Presedintele Uniunii s-a aratat nemultumit de lipsa de interes a reprezentantilor celorlalte partide politice fata de continutul proiectului supus de ceva vreme dezbaterii publice.Pasivitatea cercurilor politice romanesti este explicabila. Modificarea numarului acestor regiuni nu are sanse de a se produce mai devreme de 2013, intrucat fondurile primite pentru perioada 2007 - 2013 de la bugetul Uniunii Europene sunt acordate pe baza actualei impartiri. La ratiunile de ordin financiar se adauga cele legate de latura politic-electorala, propunerea UDMR fiind deseori criticata de unii politicieni pentru ca ar constitui doar o forma de autonomie pentru etnia maghiara.De altfel, Marko Bela s-a declarat sceptic cu privire la sansele de adoptare a acestui proiect in cadrul actualei legislaturi, el sugerand ca nu a reusit sa aiba o discutie concreta in acest sens cu restul partidelor politice.Referendum pentru autonomie, chiar in ziua parlamentarelorIn paralel, apropiatii Partidului Civic Maghiar, reprezentantii Consiliului National Secuiesc au anuntat ca ar dori organizarea unui referendum pentru autonomia teritoriala a tinutului Secuiesc in aceeasi zi cu data desfasurarii alegerilor parlamentare.Conform presedintelui CNS, Izsak Balasz, astfel s-ar economisi fonduri si s-ar folosi experienta referendumului pentru introducerea votului uninominal de anul trecut. CNS se va adresa in scris consiliilor locale referitor la organizarea referendumului pe 30 noiembrie. Actiunea va fi promovata de CNS in toate unitatile administrativ-teritoriale din judetele Mures, Harghita si Covasna.Actiunile similare initiate in trecut de CNS, cu sprijinul fostei Uniuni Civice Maghiare, s-au lovit de opozitia prefecturilor. Prefectii locali au atacat in dese randuri in contencios administrativ organizarea plebiscitelor de acest gen, sustinand ca ar aduce atingere "caracterului national, independent, unitar si indivizibil al statului roman, forma republicana de guvernamant, integritatea teritoriului, independenta justitiei, pluralismul politic si limba oficiala, precum si suprimarea drepturilor si a libertatilor fundamentale ale cetatenilor sau a garantiilor acestora".Sursa: Antena3.ro