Scrisoare...

Buna ziua sau buna seara sau cum va va gasi mica mea scrisoare, mult stimate Dmitri Alexeevici. In primul rand, tin sa va multumesc pentru faptul ca mi-ati permis sa vizitez, pentru a doua oara in anul acesta, satul natal Corjova, de pe malul stang al Nistrului. E un gest nobil din partea Dumneavoastra, dupa ce opt ani de zile mi s-a baricadat in sensul direct al cuvantului drumul spre casa. Nu mi s-a dat voie nici macar sa vin la inmormantarea mamei, in 2004. Va dati seama ca altcineva in locul meu ar fi cautat sa se razbune pe Smirnov, dar eu l-am lasat in plata Domnului. Nu-i port pica nici lui Vladimir Vladimirovici Putin, care l-a lasat pe Smirnov sa-si faca mendrele, caci inteleg ca nu-i ardea de problemele mele personale, avand atatea de facut dupa dezastrul pe care i l-a lasat mostenire Boris Nikolaevici. Dumnezeu sa-l ajute in noul sau post de prim-ministru si Dumnezeu sa ajute Marea Rusie.Dupa cum spuneam, marti m-am dus la cimitirul din Corjova, la mormantul mamei, am mers sa vad constructia bisericii, m-am intalnit cu oamenii din sat, care au venit in mod special sa ma vada si sa ma salute. A fost o calatorie de suflet, mi-am incarcat bateriile sentimentale si va sunt mult, foarte mult recunoscator pentru aceasta. Fiti siguri ca in persoana mea ati castigat un devotat aliat si, daca mi se permite, un prieten pe vecie. Va scriu insa, dupa cum e lesne de inteles, din cu totul alte motive. Joi, dupa cum, probabil, sunteti la curent, trebuia sa aiba loc intalnirea mea cu Igor Smirnov, pretinsul presedinte al teritoriului separat in mod nelegitim de RM. Dupa ce la 11 aprilie 2008 ne-am intalnit la Tighina (Bender), unde el m-a intampinat ca pe omologul sau, afisand drapelul separatist si inscriptia „Prezident Pridnestrovskoi Moldavskoi Respubliki”, era logic ca cea de-a doua intalnire sa fie organizata de noi, macar si pentru a nu fi supus umilintelor din Tighina. Nu e vorba de mine personal si nici macar de faptul ca am fost luat in ras de jigodiile de jurnalisti si de unii politicieni de opozitie. Constitutia nu-mi da voie sa stau la masa cu un individ care isi zice „prezident” al unei parti din teritoriul Republicii Moldova. Cu toate ca dupa intalnirea de la Tighina am declarat la televiziunea nationala ca nu ma mai intalnesc cu liderul de la Tiraspol decat sa semnez un document final, am trecut peste asta si am acceptat o a doua intalnire, ca sa ma pomenesc umilit din nou de liderul tiraspolean, caruia, cu siguranta, ii lipsesc cei 7 ani de acasa. Smirnov a refuzat sa vina la Anenii Noi, centrul raional pe care l-am propus ca loc de intalnire, pretextand ca ar putea fi arestat de organele de drept ale RM. Aluzia e clara: el nu vine pe teritoriul „statului vecin” decat dupa ce Procuratura Generala claseaza dosarul pe care i l-a deschis in conformitate cu legislatia in vigoare. Eu insa nu pot da indicatii justitiei, Dmitri Alexeevici. Eu nu-i pot telefona Procurorului General sa opreasca ancheta. Noi suntem un stat democratic, aspirant la integrarea europeana, si la noi justitia este independenta. Sincer sa va spun, uneori ma tem ca procuratura generala mi-ar putea intenta mie un dosar pentru ca incurajez separatismul, tratandu-l pe Smirnov ca pe un sef de stat.Acesta e de fapt motivul care m-a determinat sa va scriu: eu as putea fi arestat pentru ca intretin relatii cu un individ care vine la intalnirea cu mine si imi inmaneaza un proiect de tratat de prietenie si colaborare intre „statele noastre”, si, apoi, periodic, imi aminteste ca inca nu a primit raspuns de la mine. In loc sa-l ignorez, eu accept o noua intalnire, pe care el o precede cu o noua declaratie sfidatoare: „Niciodata nu am respins negocierile si consideram ca trebuie stabilite relatii normale intre doua state vecine – Pridnestrovskaia Moldavskaia Respublika si Republica Moldova”. Pot eu sa am relatii cu un asemenea individ fara sa fiu invinuit sa nu respect demnitatea postului pe care il ocup? Va puteti imagina ca Dumneavoastra mult stimate Dmitri Alexeeevici sunteti invitat la o intalnire cu presedintele Ceceniei care doreste „sa stabileasca relatii normale intre doua state vecine – Federatia Rusa si Republika Icikeria”? Si asta nu e tot. Functionarii rusi, la randul lor, nu-si precupetesc puterile sa-mi complice cat mai mult viata. In timp ce eu declar, asa cum ne-am inteles cu Dumneavoastra, ca reglementarea transnistreana se va infaptui in baza legii, adoptate de Parlamentul RM in 2005, Serghei Lavrov, ministrul rus de externe, anunta ca pe masa negocierilor a fost pus Memorandumul Kozak, pe care eu l-am respins in 2003. Eu nu pot sa spun ieri una, iar azi cu totul altceva si sa ajung un cadavru politic ca Iurie Rosca, liderul crestin-democratilor de la noi, despre care sper ca ati auzit. (E politicianul care, pana la alegerile din 2005, striga prin copaci „Jos comunistii!”, iar dupa ce i-am propus un post, umbla prin Europa si striga „Sus comunistii!”, si nu pot scapa de imbratisarile si pupaturile lui.) Dumneavostra stiti prea bine, Dmitri Alexeevici, ca eu va stimez si sunt dispus sa respect intelegerea noastra de la Soci. Si nu de aceea ca noi ne aflam in campania electorala si mie mi-ar conveni mimarea unor negocieri, cum insinueaza presa de opozitie. Eu iubesc Rusia si voi face tot posibilul ca tancurile NATO sa nu ajunga in padurile de la Breansk, dar exista totusi o limita a compromisurilor. Dragoste cu de-a sila nu faci, spunea cu alt prilej Adrian Nastase, ex-premierul Romaniei. Eu nu pot explica moldovenilor de ce trebuie sa ma intalnesc din dragoste cu un individ care imi vorbeste intruna despre divort. Si nu pot sa ma prefac tot timpul prost si sa nu observ ca astfel ii maresc ratingul lui Smirnov si imi tai creanga de sub picioare. Asa ca, Dmitri Alexeevici, va rog sa ma iertati si sa ma scutiti de obligatiunea de a ma mai intretine cu stimatul Igor Nicolaevici. Dar va promit ca voi mentine vie flacara negocierilor si nu voi raspunde niciodata la provocarile separatistilor. La revedere, Dmitri Alexeevici. Va urez succese in faurirea Rusiei moderne. Asa sa ne ajute Dumnezeu.Al vostru, Vladimir Voronin, presedintele Republicii MoldovaChisinau, 26 septembrie 2008