Interviu cu V.Bukovski

V. Bukovski declara ca „impotriva comunismului ar trebui sa vorbim zilnic, pana va intelege oricine ce inseamna comunism”. Vladimir Bukovski este scriitor, publicist, savant neurofiziolog. A fost unul dintre cei mai cunoscuti disidenti sovietici, alaturi de Andrei Saharov si Aleksandr Soljenitin. Fiind acuzat de agitatie si propaganda antisovietica, a fost condamnat si a stat in total 12 ani in inchisoare si in spitale de psihiatrie. In luna decembrie 1976, a fost exilat in Elvetia, fiind schimbat pe Luis Corvalan, liderul Partidului Comunist din Chile. De atunci, locuieste in strainatate. In anul 2007 si-a inaintat candidatura pentru alegerile prezidentiale din FR din 2008, insa nu a fost inregistrat de Comisia Electorala Centrala a Rusiei. Aflandu-se saptamana aceasta la Chisinau, V. Bukovski a acordat un interviu-fulger pentru ziarul TIMPUL. - Dle Bukovski, bine ati venit in R. Moldova. Stiati ca Basarabia este pamant romanesc?- Sigur. Istoria voastra imi este cunoscuta. Stiu cum s-a intamplat, cum a fost cotropita, in anul 1940. - Care este scopul vizitei dvs. in Moldova?- In Moldova nu am niciun scop anume. Am venit sa-mi vad niste prieteni. Am fost in Crimeea, la o conferinta, iar in drum spre Anglia m-am oprit la Chisinau. De altminteri, am foarte multi prieteni si in Romania.- Cine dintre politicienii din RM a incercat sa ia legatura cu dvs.? In orice caz, Iurie Rosca se lauda ca sunteti prieteni, dovada fiind premiul „Inima de aur”, care v-a fost decernat anul trecut de EUTV. - Acum, nu mai contactez cu politicieni moldoveni. Intr-adevar, in trecut discutam mult cu Iurie Rosca. L-am avut ca oaspete in casa mea din Cambridge, ne-am intalnit la Paris… Nu mai comunic cu el pentru ca nu s-a comportat etic, si-a calcat pe propriile principii si s-a dat de partea comunistilor. De altfel, el a avut numai de pierdut, partidul sau s-a destramat, iar Rosca a devenit un cadavru politic. Cat priveste „Premiul de aur”, am aflat mai tarziu ca mi s-a oferit si ca altcineva l-a ridicat in locul meu, desi nu am imputernicit pe nimeni sa o faca. - Ati vorbit mereu, oriunde, despre comunism si despre consecintele acestuia asupra umanitatii. Ne puteti vorbi si despre sovinismul velicorus, daca nu va suparati?- Ar trebui sa repetam lucruri arhicunoscute impotriva comunismului, zilnic, pana va intelege oricine ce inseamna comunism. In Rusia, lucrurile stau tot mai prost in acest sens. Acolo, nu numai ca parca a incremenit timpul, ci dimpotriva, este vorba de un recul. Nomenclatura si-a revenit, KGB-ul a ajuns la putere. Dar cel mai rau este ca acesti fosti si actuali kaghebisti atata sovinismul. Este un lucru foarte periculos intr-o astfel de tara cum e Rusia, unde exista 140 de nationalitati. Sovinismul va duce la dezintegrarea tarii. Deocamdata, rusii nu inteleg acest lucru. In pofida bunastarii relative, determinate de preturile inalte la titei si gaze, ei nu au progresat deloc in plan economic. Nu se poate vorbi despre niciun fel de modernizare a industriei, de construirea infrastructurii. Dar ei vor construi in continuare portavioane, pentru a arata lumii ca sunt puternici, ca toti se tem de ei. Ei vor sa-i intreaca pe americani, sa-i lase cu buzele umflate, in asta consta toata bucuria lor.- Nu pot sa nu va intreb despre Osetia de Sud, despre razboiul ruso-georgian de cinci zile...- Provocatia a fost pregatita demult. Georgienii erau intr-o situatie de neinvidiat. Ei au pierdut aceste teritorii inca in’92 si nu aveau sanse sa le recupereze. In timp ce satele georgiene erau bombardate, guvernul se afla, pur si simplu, in impas. A nu iti ajuta propriii cetateni, ar fi insemnat sa pierzi orice influenta, credibilitate. A-i ajuta, insemna sa raspunzi provocarii, sa le dai trupelor rusesti un pretext pentru invadarea teritoriului national. Aceasta a fost o eroare. - Si Transnistria ar putea avea aceeasi soarta?- E o intrebare complicata. Totul depinde cat de mult Kremlinul are nevoie de acest teritoriu. Transnistria nu e o regiune atat de importanta pentru ei. Ucraina insa este un obiectiv mai important. Deja au reaparut discutiile despre Crimeea. Cunoastem ca locuitorilor Crimeei li se acorda cu usurinta cetatenia rusa, pentru ca apoi sa se vorbeasca despre necesitatea de a-si apara propriii cetateni. Este foarte greu de spus insa daca se va ajunge la aplicarea fortei militare brutale impotriva Ucrainei. Deocamdata, Rusia are acolo pozitii foarte puternice, are coloana a cincea, care joaca dur, de vreme ce au reusit sa scindeze coalitia de guvernamant. De aceea, pentru moment, Kremlinul nu are nevoie de folosirea fortei impotriva statului vecin. - Stiu ca posedati o multime de documente de arhiva secrete. Cum ati intrat in posesia lor?- In 1992, eram expert la Curtea Constitutionala a Rusiei in dosarul Eltin versus PCUS. In aceasta calitate, aveam dreptul sa solicit documente din arhiva. Potrivit conditiilor de lucru, noi nu aveam dreptul sa xeroxam acte, dar nu se spunea nimic despre scanare. Mi-am cumparat un notebook si un scaner mic. In jumatate de an, am scanat 7500 de documente. Era vorba de arhiva CC, a Biroului Politic al PCUS, arhiva prezidentiala. Fiind in Romania, la o conferinta, le-am donat prietenilor romani un document in care se arata cum Brejnev, fiind prim-secretar al CC in Moldova, a scris un demers la CC al PCUS despre necesitatea reprimarii multor familii, cine trebuie exilat etc. Am gasit destul de multe documente din perioada lui Gorbaciov, toate discutiile purtate in jurul anului 1989. Am gasit destula informatie despre fronturile nationale care au constituit un instrument al perestroikai. Mai tarziu insa Kremlinul a pierdut controlul asupra lor, care mai inainte se facea prin intermediul agenturii. Pretutindeni, modelul era absolut acelasi: revolutii fictive. Singura tara in care au reusit sa faca ceea ce au planificat a fost Romania. Ei au dorit sa-l inlocuiasca pe Ceausescu cu Iliescu si l-au inlocuit. Iliescu s-a suparat foarte tare cand i-am zis ca e omul Moscovei, ca Gorbaciov il cunostea personal. M-a amenintat ca ma da in judecata, i-am raspuns ca abia astept. Pana la urma, s-a razgandit. Cred ca s-a speriat, caci nu stia ce fel de documente mai am. Toate documentele le-am pus pe Internet, nu le ascund. - Prin 1992, Soljenitin a publicat articolul „Kak obustroit Rossiiu” („Cum sa reconstruim Rusia”). De ce conducerea Rusiei nu a acordat atentie acelor idei?- Soljenitin nu era politician, ci scriitor, desi avea idei interesante. Insa el nu intelegea foarte multe lucruri, era idealist. De pilda, el era categoric impotriva desprinderii Ucrainei de Uniunea Sovietica. Si scria in articolul acela ca el e pe jumatate rus, pe jumatate ucrainean si nu poate sa se imparta in doua. Initial, s-a incercat sa se tina seama de unele idei ale lui Soljenitin. Eltin chiar declarase: luati atata suveranitate cata puteti duce! Apoi a venit Putin si a inceput sa construiasca verticala puterii, a distrus toate aceste inceputuri, vlastare de autoadministrare. Rusia nu mai este o federatie, ci e ca un imperiu. Cu cat mai repede Putin construieste aceste verticale, cu atat mai devreme se va destrama tara. - De ce nu ati fost inregistrat in calitate de candidat la alegerile prezidentiale din Rusia?- Am stiut ca nu voi fi inregistrat. Facea parte din planul nostru. Planul consta in faptul de a constitui o mare coalitie a tuturor candidatilor democrati si a merge impreuna, de a ramane o echipa si, in ultima instanta, de a castiga puterea. Eu nu apartin niciunui partid, puteam vorbi cu oricine. Iar Kremlinul a decis ca nu are nevoie de opozitie si a facut totul pentru a o impiedica sa se uneasca. Totusi, dupa aceasta, a pornit procesul de unificare a opozitiei in intreaga tara. Cat priveste inregistrarea in calitate de candidat la alegerile prezidentiale, stiam ca vor folosi impotriva mea faptul ca am cetatenie dubla si ca am trait in strainatate mai bine de treizeci de ani. - Nu vreti sa va intoarceti cu traiul in Rusia?- Nu. Jumatate de viata am trait-o in URSS, cealalta jumatate - in strainatate. Sunt mult mai util fiind in Occident. - Domnule Bukovski, va multumim mult pentru ca ati gasit timp sa discutati cu noi. http://www.timpul.md/Article.asp?idIssue=847&idRubric=8763&idArticle=19703