Fostul ambasador al R. Moldova in Turcia, Fiodor Angheli, traduce, in premiera, poemul „Luceafarul” de Mihai Eminescu in limba gagauza.Fiodor Angeli a declarat pentru Info-Prim Neo ca lucreaza de un an la talmacirea capodoperii eminesciene si ca a tradus deja 80 din cele 98 de strofe ale poemului. Versiunea gagauza este foarte apropiata ca si forma de orginal: catrene cu rima imperecheata, aceeeasi masura metrica si ritm, versul iambic. Traducatorul a pastrat neschimbate si numele personajelor - Luceafarul (Luceafer), Catalina, Hyperion. Totusi, poemul tradus poarta titlul de „Coban yildizi” (steaua ciobaneasca), asa cum este numit astrul in gaguza. Traducatorul recunoaste ca in original versurile lui Eminescu suna mai melodios, dar asigura ca in limba gagauza ele se citesc usor si suna extraordinar: „Olur masaldaki gibi-/ Sevgida yok dibin dibi./ Gecmista hic olmayan olmus-/ Kral soyundan bir evlad duumus.” („A fost odata ca-n povesti,/ A fost ca niciodata./ Din rude mari imparatesti,/ O prea frumoasa fata.”)Ideea traducatorului este ca poemul sa fie publicat intr-o editie bilingva. El crede ca, in acest fel, cartea va fi utila atat profesorilor si elevilor, cat si tuturor celor dornici sa invete una dintre cele doua limbi. Autorul si-ar dori sa includa in acelasi volum si povestea „Fat-Frumos din lacrima” de Mihai Eminescu, care este, in opinia sa, cea mai insemnata lucrare in proza a geniului national. Fiodor Angheli a tradus deja basmul in limba gagauza, insa nu in proza, ci in versuri. Acest poem va fi incadrat in volumul sau de versuri in limba gagauza „Cand infloresc florile”, care urmeaza sa apara in septembrie-octombrie. Fostul ambasador marturiseste ca isi doreste sa traduca inca multe alte lucrari din opera lui Mihai Eminescu si sa editeze un intreg volum de traduceri.Recent, a aparut o carte de traduceri semnata de Fiodor Angheli. Este vorba de „Masallar” („Povesti”), in care au intrat cinci povesti ale lui A.S. Puskin in limba gagauza. „Pentru mine Puskin si Eminescu sunt genii, titani ai gandirii, magicieni ai cuvantului”, spune Fiodor Angheli. Traducatorul sustine ca traducerea povestilor lui Puskin i s-a dat mai usor. La Eminescu i-au dat bataie de cap, in special, notiunile legate de sfera cereasca, de cosmos, univers. La Puskin, insa, s-a ciocnit de arhaisme si regionalisme rusesti, traducerea carora a fost mai dificila.Povestile lui Puskin in gagauza au fost publicate gratie suportului Ambasadei Federatiei Ruse in R. Moldova. Cartea a fost inalt apreciata in Rusia. In schimb, pentru publicarea „Luceafarului” nu s-au gasit inca surse necesare. Traducatorul a facut numeroase demersuri catre autoritati, care au ramas deocamdata fara raspuns. Autorul a deschis un cont special pentru publicarea poemului eminescian: BC „Mobiasbanca” SA, filiala nr. 9 Centru, codul bancii MOBBMD 22749, cont curent in MDL 22528004983107.Traducatorul este sigur ca autoritatile oricarui alt stat ar sari sa sustina publicarea traducerii unei lucrari-simbol, astfel de actiuni fiind o modalitate excelenta de promovare a culturii nationale. Fostul ambasador destainuie ca pe parcursul ultimilor 3 ani lupta cu autoritatile de la Chisinau pentru ca acestea sa acorde mai multa atentie studierii limbii de stat in scolile minoritatilor nationale. „Acum nici gagauzii, nici bulgarii, rusii si ucrainenii nu au posibilitati pentru a studia limba romana. Ei nu cunosc limba de stat nu pentru ca nu-si doresc acest lucru, ci pentru ca nu li se creaza conditii. Statul nu da nici un banut pentru ca elevii din UTA Gagauzia sa studieze limba romana. Nu au manuale, lipsesc profesorii calificati”, spune Feodor Angheli. El considera ca Guvernul ar trebui sa elaboreze un program special pentru 10-20 de ani inainte si sa aloce fonduri speciale pentru studierea limbii de stat de catre minoritati. „Daca nu vor fi intreprinse astfel de masuri, peste 10-15 ani vom avea in tarisoara noastra o mare problema”, atentioneaza Feodor Angheli. „Absolventii scolilor nationale, mai ales cei de la sate, nu cunosc limba rusa, pe cand absolventii scolilor minoritatilor etnice nu stiu romana. Lipsa unei limbi de comunicare va duce la multe ciocniri”, considera fostul ambasador. El este convins ca anume limba romana trebuie sa devina acest mijloc de comunicare interetnica, asa cum a fost odinioara limba rusa. „Limba este elementul care cimenteaza un popor, iar poporul nostru trebuie sa fie unit”, spune Angheli.Nascut la 24 octombrie 1935 in satul Gaidar, raionul Ceadar-Lunga, Fiodor Angheli este absolvent al Institutului statelor Asiei si Africii al Universitatii „M. Lomonosov” si al Scolii superioare de partid din Moscova. A fost corespondent al ziarelor „Novosti” (1967-1972) si „Pravda” (1974-1979) la Bucuresti. A activat in sectia relatii externe a Comitetului Central de la Chisinau (1972-1974). A fost directorul general al Agentiei „Moldpress” (1983-1990) si, ulterior, seful Biroului Agentiei „Itar-Tass” in Moldova (1990-1994). Deputat in Parlamentul R. Moldova (1994-1998). Ambasador al R. Moldova in Turcia, Egipt si Quweit, cu resedinta la Ankara (1998-2001).