Transnistria: mai exista o solutie ...

Constantin TanaseIn numele ?recuperarii Transnistriei? RM a facut multe cedari inadmisibile, umilitoare chiar, de ordin politic, cultural si economic. Caci, si pe timpul mandatelor lui Snegur si Lucinschi, dar indeosebi de la 2001 incoace, sub carmuirea lui Voronin, politica interna si externa a RM au fost ostaticele Transnistriei.Pentru a nu o ?irita? si a-i demonstra Transnistriei bunele intentii ale RM parlamentul agrarian baga un fals in Constitutie, articolul 13, de trista faima. Tot pentru a nu ?o indeparta? de RM si a ?apropia cele doua maluri ale Nistrului? RM isi subordoneaza, practic, toata politica sa Transnistriei: administratia comunista a lui Voronin rupe acordurile cu Romania in domeniul invatamantului; adopta o lege umilitoare despre ?conceptul politicii nationale?; renunta la studierea ?Istoriei romanilor? in favoarea unei ?istorii integrate?: ataca ?sfanta sfintelor? - renunta la insasi Declaratia de Independenta si la denumirea sarbatorii nationale, Ziua Independentei devenind ?Ziua Republicii?; anuleaza de facto cea mai incarcata de semnificatii sarbatoare nationala - Ziua Limbii Romane; plaseaza obsesiv accentele pe ?moldovenism? si blameaza romanismul; ingroapa legislatia lingvistica adoptata pe 31 August 1989, favorizand pe toate caile procesele de re-rusificare; repune in circuit falsurile ideologiei sovietice vizavi de istoria Moldovei; reabiliteaza simbolurile ideologiei comuniste si sovietice, RM redevenind ?o rezervatie? a monumentelor lui Lenin; ataca intelectualitatea si curentul de gandire proromanesti s.a.m.d. Noi vorbim despre pericolul transnistrizarii R. Moldova in cazul unei rezolvari inechitabile a problemei Transnistriei. De fapt, transnistrizarea Moldovei deja are loc, ea se produce de 17 ani si e in plin proces de desfasurare. Oare cele descrise mai sus nu sunt actiuni de transnistrizare a RM? Toate aceste actiuni de orientare profund antimoldoveneasca (nu antiromaneasca doar) erau (si sunt) motivate prin nevoia de a ?nu arde podurile? intre RM si Transnistria si de a pastra un climat favorabil pentru ?restabilirea integritatii teritoriale a RM?. In numele acestui ideal, de 17 ani de cand si-a declarat Independenta, RM face, necontenit, cedari de principiu care au lovit in interesele ei vitale. In acesti ani Transnistria a limitat in modul cel mai brutal suveranitatea RM, politica acesteia fiind o continuare a politicii administratiei de la Tiraspol. Chisinaul a platit un pret extrem de scump pentru Transnistria: ?de dragul ei? am ramas in afara UE si NATO si ne-am departat intr-un mod criminal de Romania.Ca toate sa fie clare, trebuie, in loc de Transnistria, sa citim Rusia. Astfel vom intelege ca Rusia nu are nevoie de Transnistria, ci de R. Moldova, Transnistria fiind pentru rusi doar un cap de pod pentru a trece pasnic Nistrul. ?Marinimia? Rusiei, care acum se arata gata sa ?reglementeze problema Transnistriei?, inseamna ca Rusia nu mai doreste sa se joace cu noi si e decisa s-o termine cu RM-stat independent. Acest lucru insa vrea sa-l faca ?in mod civilizat?, ?pasnic?, cum place Occidentului. Adica, cu mainile noastre, nu cu tancurile lor, ca in Georgia.Solutia? Salvarea? Transnistria nu trebuie nici recuperata, nici cedata. Daca Rusia o doreste atat de mult, sa i-o vindem (concesionam) dupa modelul Hong Kongului, pe 99 de ani, si punem frontiera pe Nistru. Pana atunci apele se mai limpezesc.