Evenimentele din Georgia scad sansele de solutionare a conflictului din Transnistria, spun expertii

Evenimentele din Georgia au scazut sansele de solutionare a conflictului transnistrean pana la alegerile parlamentare din Republica Moldova din primavara anului 2009, termen dorit de guvernarea comunista de la Chisinau pentru o reglementare, sustin experti de la Chisinau. Politologul Oazu Nantoi spune ca reactia oficialilor de la Chisinau la evenimentele din Georgia a fost una amorfa, inclusiv din cauza faptului ca din momentul venirii sale la putere, in 2001, presedintele moldovean Vladimir Voronin a investit in repetate randuri toate sperantele in ceea ce priveste o reglementare a conflictului transnistrean intr-o intelegere cu Kremlinul."Asa a fost cu memorandumul Kozak, asa dureaza din toamna anului 2006, cand a aparut idea intelegerii in pachet intre Chisinau si Kremlin, care promite administratiei de la Kremlin avantaje mai mari decat daca va sustine in continuare administratia de la Tiraspol. Prin urmare, in situatia creata in Georgia, Republica Moldova a facut totul pentru a nu deranja cumva Moscova", sustine Oazu Nantoi.Potrivit expertului, aceasta grija de a nu deranja cumva Kremlinul se resimte si in intreaga politica externa a Chisinaului: contactele cu NATO sunt reduse la zero, in cadrul GUAM (organizatie regionala din care mai fac parte Georgia, Ucraina si Azerbaidjan) Republica Moldova a ales o pozitie de neparticipare fara a iesi totusi din organizatie. "Si toate acestea sunt subordonate scopului de a face pe placul Kremlinului. Tot aici se poate pune si scuipatul peste 'raul de lacrimi' cu romanii. De aici vine si reactia destul de rezervata a Chisinaului la razboiul din Georgia, care s-a refugiat oarecum in spatele UE", a mai decalrat Oazu Nantoi.Din cauza evenimentelor din Georgia, sustine Oazu Nantoi, Kremlinul isi va dori un control mai mare asupra restului spatiului postsovietic, inclusiv in Republica Moldova. "Si nu exclud un asemenea scenariu - cand se ve merge pe o formula foarte deocheata, de participare a celor din stanga Nistrului la alegerile parlamentare din 2009, pe malul drept al Nistrului va fi declansata de mass-media guvernamentala o isterie in sensul ca cine se impotriveste, acela este nepatriot si este impotriva statalitatii. Iar in ultima instanta Moscova va fi cea care va decide in cosul carui partid vor cadea voturile celor din stanga Nistrului. Si aceasta, in situatia in care partidele din dreapta Nistrului nu vor avea conditii pentru a-si prezenta platformele in Transnistria. Astfel, in urma alegerilor din 2009 Kremlinul va obtine la Chisinau exact ceea ce va dori – un Parlament faramitat si controlat de Moscova", arata Oazu Nantoi.Analistul Iulian Fruntasu, in trecut membru al misiunii OSCE in Georgia, este si el sceptic in ceea ce priveste perspectivele reglementarii intr-un timp scurt a conflictului transnistrean. Potrivit lui Fruntasu, Republica Moldova ar trebui sa fie atenta la o eventuala schimbare a formatului de mediere, dar si a celui de pacificare, cu implicarea pacificatorilor europeni in zonele de conflict din Georgia, pentru a cere acelasi lucru si pentru Transnistria.Iulian Fruntasu nu crede posibila a reeditare a evenimentelor din Georgia in Republica Moldova, pe simplul motiv ca armata nationala a Moldovei este mult prea slaba pentru a incerca sa reglementeze conflictul cu Tiraspolul prin forta, desi, spune el, au existat si vor mai exista in mod sigur provocari din partea fortelor armate transnistrene in zona de pacificare de pe Nistru.Radu Vrabie, expert la Asociatia pentru Politica Externa, este de parere ca in Georgia, Rusia a incalcat mandatul pe care-l avea si, raspunzand disproportionat si brutal, a devenit din mediator parte in acest conflict. Intr-un interviu acordat cotidianului Timpul, Radu Vrabie a spus ca Tiraspolul a folosit situatia din Georgia pentru a inainta noi preconditi Chisinaului - o condamnare transanta a Tbilisiului in conflictul cu Osetia de Sud - incercand sa gaseasca noi motive formale pentru a zadarnici inceperea negocierilor pe marginea reglementarii pe care si le doreste Chisinaul. "Apoi, Tiraspolul este ingrijorat de faptul ca dupa aceste evenimente, Rusia va avea o alta strategie fata de conflictul de pe Nistru. In cazul Georgiei, Rusia nu mai respecta integritatea teritoriala si, cel mai probabil, va incerca sa obtina pentru Abhazia si Osetia un statut de independenta, lucru care nu se prevede in Republica Moldova. Un alt motiv care a determinat Tiraspolul sa faca aceasta declaratie ar fi ca, in ultima vreme, Transnistria a cam disparut din mass-media ruseasca, iar Tiraspolul a vrut sa se faca astfel auzit", explica analistul.Radu Vrabie este sceptic cu privire la o reeditare a situatiei din Georgia in Republica Moldova. Dincolo de faptul ca toate trei au fost conflicte inghetate, situatia din Transnistria,Osetia de Sud si Abhazia este totusi diferita. In Osetia si Abhazia exista si componenta etnica, mai exista si o granita directa intre Rusia si regiunile secesioniste, aspecte care lipsesc in cazul conflictului transnistrean. In plus, in Georgia a existat o strategie militara de rezolvare a conflictului. Evenimentele au demonstrat ca georgienii erau totusi pregatiti de o asemenea evolutie a situatiei, in timp ce in Republica Moldova optiunea militara n-a fost si nu este vazuta ca o solutie de solutionare a conflictului transnistrean.Expertul este de parere ca razboiul din Georgia marcheaza trecerea la o noua etapa a relatiilor internationale la nivelul marilor actori: Rusia – UE si Rusia – SUA. "Putem spune ca unul din primele semnale ale acestei schimbari este Acordul dintre Polonia si SUA referitor la scutul antiracheta, or, pana acum, SUA au intampinat dificultati in implementarea lui", spune Radu Vrabie.Expertul considera ca Republica Moldova "nu trebuie sa faca miscari rapide, bruste" in planul abandonarii organizatiei regionale GUAM (Georgia, Ucraina, Azerbadjan si Moldova) sau a Comunitatii Statelor Independente (CSI) si sa nu incerce sa forteze o solutionare rapida a conflictului transnistrean. "Dupa experienta georgiana, trebuie sa intelegem ca trebuie sa ne continuam reformele si calea europeana si, in acest sens, GUAM este o platforma importanta si prezenta noastra in aceasta organizatie este benefica. In ceea ce priveste CSI-ul, razboiul din Georgia a decredibilizat foarte mult autoritatea acestei organizatii, pentru ca, de jure, a fost un razboi intre doi aliati. Iesirea Georgiei din Comunitate poate crea un precedent, iata de ce CSI va avea nevoie de o anumita reformare. In Rada ucraineana a fost depus deja un proiect de lege in acest sens. Este clar ca, in actualul format, organizatia va supravietui greu. Insa pentru Republica Moldova, acum, iesirea din CSI ar fi un pas grabit. Este important sa intensificam relatiile bilaterale cu tarile vecine, inclusiv cu statele din CSI, or, daca Republica Moldova va continua calea spre integrarea europeana, asa cum o declara toate fortele politice, la un moment se va vedea ca statutul de membru al UE si cel de membru al CSI sunt incompatibile", argumenteaza Radu Vrabie, expert la Asociatia pentru Politica Externa de la Chisinau.