Situa?ia tinerilor basarabeni din Romania - o perspectiva sociologica

Motiva?ieAvand in vedere faptul ca pe terenul rela?iilor dintre ceta?enii romani ?i cei moldoveni de etnie romana inca mai este loc de multe specula?ii ?i discu?ii sterile, in cadrul carora, intr-un spirit specific romanesc se paseaza responsabilita?ile ?i se arunca vina cu o incon?tien?a aproape inexplicabila, am considerat ca o elucidare a anumitor concepte cu care se obi?nuie?te sa se jongleze in ultima perioada ar fi mai mult decat binevenita.Fiind con?tient ca o comunicare pe o asemenea tema deosebit de sensibila nu ar putea sa aduca lumina asupra intregii chestiuni, ci poate doar aspra unei infime par?i, am ales sa vorbesc despre conceptul de comunitate, cu precadere in sens sociologic ?i din punct de vedere etno-lingvistic.De asemenea, voi incerca sa prezint pe scurt situa?ia tinerilor basarabeni din Romania, vazuta de un student la sociologie in anul III.No?iunea de comunitate, a?a cum poate fi ea perceputaExista mai multe perspective asupra no?iunii de comunitate. Aceasta se poate referi la un grup de profesioni?ti, avand ocupa?ii similare sau poate diferen?ia doua grupuri ca fiind comunita?i urbane sau rurale. De asemenea, aceasta poate desemna o colectivitate de indivizi care se afla intr-o stransa legatura pe baza unor trasaturi similare, precum ?i a unui context istoric comun in care s-au dezvoltat. La unii sociologi, ca Ferdinand Tonnies, ideea de comunitate include un destul de puternic sentiment de apartenen?a ?i de devotament reciproc ce se bazeaza pe o cultura omogena, pe o experien?a imparta?ita ?i pe o stransa interdependen?a.In viziunea profesorilor G. Constandache ?i A. Mihalache, de la Universitatea Politehnica Bucure?ti, una dintre defini?iile care pot fi aplicate no?iunii de comunitate este urmatoarea: "un colectiv uman relativ sudat sau cel pu?in intrucatva omogenizat prin valori comune care apare ?i ca diferen?iat de altele, prin comportament ?i produse materiale sau culturale."De asemenea, profesorul Gheorghi?a Geana, accentueaza nevoia de afiliere la un set de valori comune formate pe baza acelora?i datini ?i trairi, precum ?i a acelora?i tradi?ii.Incompatibilitatea no?iunii de comunitate cu adevarul ?tiin?ific raportat la realitateIn lipsa unei identita?i moldovene?ti reale, tinerii din RM veni?i in Romania incearca sa se regaseasca intr-o realitate construita dupa modelul asimilat intr-o anumita masura acasa, astfel adoptand unele cuvinte, obiceiuri, deprinderi, valori, dar ?i pseudo-valori straine, mai exact pe cele ruse?ti, men?inute pe cale artificiala de catre autorita?i inca din perioada sovietica. Ironia consta in faptul ca insu?i poporul din statul rus pare sa fi trecut peste nostalgia "raiului comunist" de altadata, pe cand multe state din fosta URSS inca mai sunt dominate de o popula?ie care suspina dupa vremurile trecute. Acest fapt se datoreaza mai multor factori, printre care ?i neputin?a imediata a RM, stat slab, cu un prezent ?i cu un viitor incert, de a se integra in Uniunea Europeana. In situa?ia creata, ceta?eanul moldovean se pomene?te in situa?ia ingrata de "a-?i alege partea de care sa fie (aten?ie, nu sa lupte!)". Dependen?a celor aproximativ 4 milioane de moldoveni din stanga Prutului de una dintre cele doua for?e mondiale, Rusia ?i NATO, ii determina pe cei dintai sa adopte o pozi?ie neutra fa?a de chestiunile statului, iar de aici ?i pasivitatea generalizata in ceea ce prive?te participarea la vot. Inac?iunea acestora este un semnal mai mult decat clar, care denota resemnarea cu faptul ca parerea lor nu conteaza. Aceasta poate insemna un singur lucru: ca unul dintre cele mai importante instrumente ale democra?iei nu func?ioneaza, iar asta se intampla intr-un stat pretins democratic ?i cu false aspira?ii europene (cel pu?in la nivel de conducere).Cu toate acestea, un individ are nevoie de asociere pentru echilibrul sau emo?ional, or in caz contrar efectele pot fi dintre cele mai daunatoare - de la imposibilitatea integrarii normale in societate, pana la renun?area, aparent lipsita de motive intemeiate, la activita?ile pe care le desfa?oara in momentul respectiv.In asemenea cazuri pseudo-identitatea "moldovenista" pare a fi refugiul ideal pentru un basarabean venit la studii. Se creeaza iluzia ca aceasta ar putea furniza o anumita securitate ?i siguran?a in ziua de maine. Doar intr-un astfel de context, in care tendin?ele de enclavizare ?i izolare se pot manifesta din plin, o comunitate a basarabenilor ?i-ar avea rostul.Graiul moldovenesc al limbii romane - un concept insuficient promovatMonica Heintz afirma intr-una dintre lucrarile sale ca Republica Moldova, care a fost nascuta in urma prabusirilor succesive ale imperiilor otoman si rus, a ramas permanent in cautarea identitatii incercand sa conjuge concomitent apartenenta la Europa si atasamentul la spatiul sovietic. De aici ?i vocabularul tanarului basarabean care pare sa abunde in expresii ?i cuvinte rusificate, ca element definitoriu al romanului de peste Prut. Acesta pare sa nu fi renun?at la pseudo-identitatea moldovenista inoculata timp de peste 84 de ani de catre for?ele sovietice de ocupa?ie. Cu toate acestea, pe langa rusismele care au toate ?ansele sa-?i reduca treptat influen?a, tinerii basarabeni utilizeaza cu predilec?ie elemente arhaice ?i regionalisme, elemente ce imprima farmecul aparte al limbii vorbite in stanga Prutului. Cu toate ca acestea din urma sunt caracteristice ceta?enilor moldoveni de origine romana, in nici un caz nu poate fi vorba de o comunitate, or una dintre trasaturile de baza ale unei comunita?i este limbajul care ar trebui sa fie diferit, ceea ce nu este adevarat, mai ales ca aproximativ acelea?i cuvinte sunt folosite ?i in partea vestica a Moldovei istorice.Istoricul Alexandru Dimitrie Xenopol afirma intr-una dintre conferin?ele sus?inute chiar la Piatra Neam?, ca "graiul romanesc este acela?i in toate par?ile locuite de Romanii din Dacia Traiana, ?i nu exista aproape nici o deosebire dialectala care sa impiedice aceasta in?elegere. Sunt fara indoiala deosebiri in tezaurul de cuvinte, deosebiri lexicale, dar care nu ating esen?a insa?i a limbii ?i nu opun in?elegerii comune decit o stavila u?or de invins. …Limba romaneasca este deci acela?i organ de in?elegere vorbit de tot poporul romanesc ?i in?eles de el din susul pina in josul piramidei sociale." Cu toate ca aceste cuvinte au fost rostite de istoricul roman inca la 1911, trebuie sa avem in vedere ca prin sintagma "tot poporul romanesc" se in?elege intreaga Moldova romaneasca, cea care urma sa fie reintregita peste 7 ani.Consider ca este esen?ial de a delimita no?iunile de "grai" ?i "dialect", mul?i dintre basarabeni optand pentru a doua varianta in momentul cand se refera la limba vorbita de ei, ceea ce este de fapt incorect. Desigur, a spune ca cineva vorbe?te limba moldoveneasca este cu mult mai grav decat a afirma ca este vorba despre un dialect al limbii romane. Chiar ?i a?a, chestiunea este cu mult mai importanta decat pare. Diferen?ele dintre dialectele unei limbi sunt majore, pe cand cele dintre graiuri sunt neinsemnate, variind in func?ie de accent, dar ?i in dependen?a de influen?a politica sub care s-au aflat teritoriile respective. Aceasta se refera la cazul Moldovei de est, teritoriu aflat alaturi de ?ara, din punct de vedere politic, pe parcursul unor perioade de timp scurte ?i fragmentate. Cele 3 momente decisive pentru destinul romanilor din spa?iul carpato-danubiano-pontic au fost anii 1600, 1859 ?i 1918, cand s-a infaptuit Unirea - mai intai sub Mihai Viteazul, apoi sub Alexandru Ioan Cuza (Mica Unire), pentru ca ultimul asemenea eveniment sa il aiba ca reprezentant al tuturor romanilor pe Regele Ferdinand I.Nu voi insista mai mult asupra trecutului istoric comun al romanilor dintre Tisa ?i Nistru, dat fiind ca nu aceasta constituie obiectul comunicarii date. A fost insa necesar sa ma refer ?i la acest aspect, ca factor decisiv pentru crearea unei comunita?i, dupa cum reiese ?i din defini?iile date la inceput.Incercari de a intemeia o comunitate a moldovenilor in RomaniaLa inceputul anului 2007, pe 22 februarie, reprezentan?ii de frunte ai unei asocia?ii ce se voia a fi reprezentative pentru ceta?enii moldoveni, a?a-numita "Comunitate a Moldovenilor din Romania", a fost primita cu aplauze in Parlamentul Republicii Moldova, la ini?iativa liderului comunist Victor Stepaniuc. Intalnirea a fost organizata in sanul partidului de guvernamant, iar acest fapt s-a observat ?i din lipsa de reac?ii pozitive a celorlalte frac?iuni parlamentare. Deci, preten?iile de reprezentare a tuturor moldovenilor din RM ale aproape-intemeiatei asocia?ii nu i?i gaseau nici pe departe acoperire.Dupa cum era ?i firesc sa se intample intr-un stat european, ini?iativa "ceta?enilor romani de origine moldoveneasca" a fost respinsa din start de catre Parchetul Judecatoriei Ia?i. Motivele au fost multiple, iar dintre acestea cel mai evident a parut a fi ca in Romania nu exista o minoritate moldoveneasca, deci constituirea unei asocia?ii care sa le apere drepturile ?i sa le propage a?a-zisa cultura nu putea fi privita altfel decat ca fiind absurda. Mai mult, imediat dupa intrevederile liderului de la Chi?inau cu reprezentan?ii posibilei pe atunci asocia?ii a declarat ca in statul roman ar exista circa 10 milioane de moldoveni nedrepta?i?i de lege. Acela a fost momentul in care generalul armatei ruse Voronin a ini?iat proiectul sau de restabilire a Moldovei Mari, comandand har?i ale Moldovei medievale ?i promovandu-?i mesajul pe toate canalele posibile, suficient de numeroase pentru a influen?a opinia ceta?enilor slab informa?i. Intre timp avantul acestuia a fost temperat.Este de notat ca denumirea de CMR, a?a cum se pronun?a aceasta, era deja la vremea respectiva un brand in spa?iul romanesc ?i chiar pe aceea?i zona - cea a romanilor din afara grani?elor, doar ca in?elesul acestora era cu totul altul, ini?ialele provenind de la asocia?ia cu o reprezentativitate de un cu totul alt nivel ?i anume Consiliul Mondial Roman.Asocia?ii ale tinerilor basarabeni in RomaniaInca de la proclamarea a?a-numitei independen?e a Republicii Moldova, rela?iile dintre proaspatul stat ?i Romania s-au desfa?urat intr-un regim preferen?ial, in sensul ca toata lumea era con?tienta de existen?a a doua state romane?ti, iar de aici ?i tratamentul special. Totu?i, aceea?i "lume" a acceptat situa?ia, increzuta fiind ca ii a?teapta un viitor prosper ca stat independent. Binein?eles, dupa mul?i ani de incercari, chiar ?i unii dintre aparatorii de atunci ai statalita?ii moldovene?ti ?i participan?i de frunte ai mi?carii de eliberare na?ionala au recunoscut ca independen?a a fost o gre?eala, lucru care devine din ce in e mai evident.Astfel, in acel context de "dezghe?are" a rela?iilor romano-romane, tinerii basarabeni au primit burse, au ajuns in ?ara, s-au acomodat ?i in timp au inceput sa resimta nevoia de asociere, a aparut nevoia unor organisme reprezentative care sa "construiasca poduri peste Prut", dar ?i care sa reglementeze raporturile dintre nou-veni?i ?i mediul in care urmau sa se dezvolte. Rela?ia dintre studen?i ?i locul lor de ba?tina, dar ?i dintre ei in?i?i au evoluat pe parcurs, acestea dobandind un fel de nara?iune la care se referea Tamara Carau? in cadrul unei conferin?e sus?inute la Bucure?ti, nara?iune necesara existen?ei unei comunita?i.A?a au aparut primele asocia?ii ale basarabenilor. Obiectivele declarate aproape la unison ale acestor organiza?ii suna toate la fel de bine, iar membrii acestora sus?in ca rolul asocia?iilor respective ar fi de a contribui la integrarea tinerilor basarabeni in mediul din Romania, precum ?i promovarea adevarului istoric de apartenen?a la aceea?i na?iune ?i a unui mesaj pro-unionist. Problema consta insa in faptul ca odata porni?i la drum, lucrurile se complica iar obiectivele devin din ce in ce mai confuze, iar aceasta pe fonul aceleea?i identita?i false moldovene?ti ?i a refugiului in melanjul de cultura romano-rus, propriu majoritata?ii tinerilor din RM. Chiar daca sunt con?tien?i de na?ionalitatea lor ?i nu o reneaga, practicile de zi cu zi ?i deprinderile ii tradeaza pe majoritatea. De multe ori, acestea tind sa dobandeasca ?i o latura manifesta, demonstrativa, ca ansamblu de elemente definitorii. Anume in aceasta consta riscul major - promovarea unui mesaj romanist, fara a ?ine cont insa de valorile ?i normele romane?ti reale. Acest lucru se intampla oarecum involuntar, fondul ini?ial al basarabenilor veni?i fiind mult rusificat, ace?tia aflandu-se in situa?ia de a alege intre a ramane "moldovean" sau a deveni "roman", fiind con?tien?i in mare parte, repet, ca nu pot deveni ceea ce deja sunt. Oricat de ironic ar parea, majoritatea continua sa traiasca in ignoran?a, evitand sa i?i puna prea multe intrebari, iar no?iuni precum "patrie", "?ara", "acasa", "na?ionalitate" sunt utilizate de multe ori ironic ?i/sau cu resemnare. Aceasta situa?ie cu accente tragi-comice poate genera adevarate crize de identitate, in sensul ca individul resimte o stare de suspendare, de ne-apartenen?a la nimic, iar in astfel de situa?ii este foarte greu sa le ceri respectarea unor norme sau valori reale. Din punct de vedere sociologic, o asemenea stare de lucruri este definita prin termenul de anomie - dispari?ia ac?iunii normei. Efectele acesteia pot fi dintre cele mai daunatoare, prin anomie explicandu-se multe dintre anomaliile sociale.Situa?ia de a-?i nega trecutul ?i copilaria este una extrem de frustranta, mul?i dintre basarabeni continuand sa traiasca cu "doua lumi", diferite ?i interiorizate la maxim - cea a copilariei ?i cea a prezentului, nerusificata.Revenind la influen?a esticilor, trebuie men?ionate in primul rand caren?ele de limbaj resim?ite in randul basarabenilor. Bagajul lor de cuvinte con?in multe elemente deosebite de cele ale localnicilor, fapt cauzat in mare parte de rusificare. Aici ma refer atat la limbajul verbal, cat ?i la cel al trupului, ru?ii avand un bodylanguage absolut deosebit de alte na?iuni europene. De asemenea, dupa venirea in Romania se observa un ata?ament mai pronun?at fa?a de valorile, comportamentul ?i lumea rusa, a?a cum a fost ea perceputa acasa, la fel de eronat, de altfel. Omul de ?tiin?a roman ?i unul dintre cei mai buni cunoscatori ai poporului sau, Constantin Radulescu-Motru, punea multe dintre caren?ele romanilor pe seama unei educa?ii insuficiente. Probabil ca ?i prin men?inerea artificiala a unei asemenea stari s-a reu?it suprapunerea unor valori straine peste cele autohtone. Iar sechelele le resim?im pana in prezent, cu toate ca se observa o apropiere evidenta a tinerilor de lumea europeana, in pofida celei estice.Avand in vedere acestea, rolul organiza?iilor de basarabeni devine unul incomesurabil mai mare decat se crede ?i se accepta. In vederea reducerii barierelor de orice tip dintre romanii veni?i ?i localnici, acestea trebuie sa constituie adevarate modele reprezentative pentru ceilal?i, iar discursul sa se bazeze pe integrarea ?i omogenizarea spa?iilor, nicidecum pe izolarea ?i inchistarea acestora, ceea ce risca sa se intample in cazul existen?ei unor a?a-numite "comunita?i" a basarabenilor/moldovenilor.ConcluzieAcesta pare sa fie rostul de fapt al unei eventuale comunita?i a basarabenilor sau a moldovenilor, institu?ionalizate - dezorientarea ?i izolarea tinerilor abia-veni?i in ?ara, acestea capatand conota?ii grave ?i daunatoare care nu ar face decat sa incetineasca adaptarea ceta?enilor moldoveni la spa?iul politic european.Riscul de a cadea in capcana a?a-zisei "promovari a basarabenilor" cu tot ce inseamna aceasta, ?i aici am in vedere promovarea sintagmelor precum "cultura moldoveneasca" sau "specific moldovenesc", in afara contextului romanita?ii este extrem de mare, iar linia care delimiteaza conceptele opera?ionale trebuie sa fie una foarte clara, avand in vedere situa?ia in care s-a pomenit, nu din proprie ini?iativa, popula?ia de pe cele doua maluri ale Prutului.