751

Proiectul opozitiei pentru castigarea alegerilor parlamentare din 2009

PCRM poate fi invins in alegerile parlamentare din 2009. PL si PLDM urmeaza sa atraga electoratul dezamagit cu oferta schimbarii clasei politice; PSD si PDM sa participe pe o singura lista comuna cu Braghis in frunte; PNL si PMAE sa adere la AMN, PL sau PLDM; ex-premierul Tarlev sa fie lansat separat in alegeri, care va scadea din puterea PCRM si sa fie pastrata “o usa deschisa” pentru PPCD.“Zidul berlinez” al Partidului ComunistilorIndiscutabil, Partidul Comunistilor din Republica Moldova este cel mai puternic partid de pe scena politica a Republicii Moldova. Mai mult decat atat, comunistii au reusit sa-si subordoneze intereselor de partid atat politia, procuratura, justitia, cat si principalele institutii media, cu acoperire nationala. Cu toate acestea, PCRM poate fi invins in alegerile parlamentare din 2009. Vorbim de un partid consolidat, cu oameni loiali presedintelui Voronin la conducerea partidului, dar care se confrunta cu mari framantari interne. E un “zid berlinez”, care, la prima vedere, pare de neinvins. Daca isi coalizeaza fortele si “loveste” in locul slab, opozitia va castiga alegerile parlamentare din 2009.Pentru debarcarea comunistilor si formarea unei guvernari democrate in 2009, opozitia are nevoie de minimum 52 de mandate de deputat in viitorul Parlament. In acest sens, am schitat mai jos o serie de conditii care ar urma sa fie indeplinite pentru realizarea acestui deziderat.PL si PLDM pot atrage electoratul dezamagit cu oferta schimbarii clasei politiceConform ultimului Barometru de Opinie Publica, Partidul Liberal si Partidul Liberal Democrat ar acumula 7,8% si, respectiv, 6,3% din voturile alegatorilor. Pe de alta parte, 31% dintre alegatori sunt indecisi si nu pot exprima o optiune de vot. Trebuie sa ne amintim ca o parte importanta a electoratului indecis o reprezinta alegatorii dezamagiti in partidele politice dupa “actul tradarii” din 4 aprilie 2005.Acest lucru presupune ca PL si PLDM isi pot creste semnificativ bazinele electorale in cazul in care vor prezenta acestor alegatori o oferta suficient de credibila. Integrarea europeana, solutionarea conflictului transnistrean sau eradicarea saraciei sunt teme standard, care vor fi abordate de catre majoritatea partidelor politice in campania electorala. Pentru a obtine un rezultat electoral bun, partidele trebuie sa se diferentieze. Din punctul meu de vedere, schimbarea clasei politice este ideea ce poate mobiliza alegatorii indecisi sa se prezinte la urna de vot.E vorba de un vot de protest impotriva actualei clase politice. Mai mult decat atat, daca PL si PLDM se prezinta in alegeri cu echipe puternice, formate din politicieni noi, necompromisi si cu un potential de imagine pozitiva, atunci o astfel de oferta poate fi atractiva si pentru o parte din electoratul celorlalte partide, inclusiv al Partidului Comunistilor. Explicatia este ca oamenii de la sate voteaza pentru comunisti nu pentru ca ar crede in comunism, ci pentru ca nu vad o alternativa credibila in celelalte partide politice.AMN trebuie sa-si pastreze alegatoriiPe moment, AMN este creditat cu 11,3% dintre voturile alegatorilor. Pana la viitoarele alegeri parlamentare nu se prevad miscari spectaculoase, care ar putea creste semnificativ ratingul AMN (cu exceptia scenariului transnistrean, la care am sa ma refer mai jos). Astfel, strategia electorala a AMN urmeaza sa fie focusata mai mult pe fidelizarea actualilor alegatori. Daca luam in calcul redistribuirea mandatelor din contul partidelor mici care nu vor trece pragul electoral, AMN-ului ar putea ocupa in viitorul Parlament orientativ acelasi numar de mandate, pe care le detine in acest moment.Partidul Democrat cu Dumitru Braghis in frunte?Dupa ce PSL a fuzionat cu PDM, iar PDS – cu PSD, in ultima perioada se discuta intens despre o noua fuziune dintre Partidul Social Democrat si Partidul Democrat din Moldova. O initativa imbucuratoare, care va contibui la consolidarea polului social-democrat. Primele semnale presupun ca PSD si PDM vor participa pe o lista electorala comuna, iar dupa alegerile din 2009 se va decide fuzionarea.Astfel, daca punem pe cantar ratingul partidelor, atunci urmeaza ca membrii PSD si PDM sa participe in alegerile parlamentare din 2009 pe lista electorala a Partidului Democrat din Moldova. Un alt aspect important e persoana care va fi in capul listei. Din punct de vedere electoral, Dumitru Braghis este o persoana mai potrivita pentru rolul de “locomotiva”. In acest mod poate fi diminuat efectul ratingului negativ al actualului presedinte PDM, Dumitru Diacov. Conteaza ca si conducerile celor doua partide sa constientizeze acest lucru.PNL si PMAE urmeaza sa adere la AMN, PL sau PLDMPartidul National Liberal si Partidul “Miscarea Actiunea Europeana” nu au nicio sansa sa treaca pragul electoral in 2009, chiar si in cazul unei liste electorale comune intre cele doua formatiuni politice. Astfel, in viitorul apropiat, PNL si PMAE urmeaza sa aleaga: fie adera la AMN, PL sau PLDM, fie participa pe listele proprii in alegeri si doneaza % obtinut partidelor ce vor trece pragul electoral. Pozitia respectiva poate sa supere liderii acestor formatiuni politice, dar o alta solutie realista nu exista.Marian Lupu – cap de lista a PPCD?PPCD e un partid consolidat, care conteaza pe scena politica si care nu trebuie scos din calcule. Liderii crestin-democrati sunt in cautarea unei solutii in privinta trecerii pragului electoral. Se zvoneste ca exista negocieri in privinta fuziunii dintre PPCD si PL, dar un astfel de scenariu ar fi catastrofal pentru viitorul politic al PL. Astfel, cel putin pentru moment, o eventuala fuziune dintre PL si PPCD nu este realista. Scenariul fezabil pentru crestin-democrati este participarea spicherului Marian Lupu pe lista electorala a PPCD. Va reusi Iurie Rosca sa-l urce pe Marian Lupu in barca PPCD? Urmeaza de vazut. Pana atunci, e clar un singur lucru: Partidul Popular Crestin Democrat are de rezolvat o problema si ea se numeste “trecerea pragului electoral”.“O usa deschisa” pentru crestin-democratiCei, care considera ca PPCD este “convertit” cu desavarsire la comunism, gresesc amarnic. Crestin-democratii si-au ales intotdeauna partenerii in functie de interesul politic. Asa se explica participarea PPCD la demisia guvernului Sturza din noiembrie 1999 si alegerea lui Vladimir Voronin in functia de presedinte din aprilie 2005. Astfel, daca rezultatul alegerilor parlamentare din 2009 va fi unul favorabil formarii unei coalitii de guvernare a partidelor de opozitie si PPCD va trece pragul electoral, atunci crestin-democratii ar putea participa (conditionat, evident!) la investirea Guvernului. Pentru aceasta e nevoie de pastrat “o usa” deschisa si de facut diferenta dintre PPCD si PCRM.“Calul troian” al scenariului transnistreanIn cadrul alegerilor din 2005, Comisia Electorala Centrala de la Chisinau anunta ca in listele electorale sunt inclusi 2,27 mln. de alegatori, dintre care 1,57 mln. alegatori au participat la vot. In cazul “solutionarii” conflictului transnistrean, s-ar mai adauga 0,39 mln. de alegatori din regiunea transnistreana, dintre care circa 0,26 mln. de alegatori sunt activi si participa la vot. Astfel incat daca sumam electoratul activ de pe tot teritoriul Republicii Moldova, obtinem ca in jur de 14% de alegatori vor fi din regiunea transnistreana.Din punctul meu de vedere, actualul proiect “Prietenii Rusiei in Moldova”, initiat de ex-premierul Vasile Tarlev, are legatura directa cu solutionarea conflictului transnistrean.Avand in vedere ca Tarlev este cunoscut ca o persoana loiala presedintelui Voronin, este putin probabil ca ex-premierul sa se ambitioneze sa mearga impotriva sefului sau. Plus, trebuie sa luam in calcul ca “Prietenii Rusiei in Moldova” isi propune sa fie o asociatie obsteasca. Astfel, obiectivul nu este ca un ONG sa participe in alegeri, ci sa popularizeze ideea “prieteniei cu Rusia” pe tot teritoriul Republicii Moldova. Iar, in eventualitatea solutionarii conflictului transnistrean, Tarlev sa poata participa pe listele electorale ale unui partid politic (se zvoneste ca ar fi vorba de Uniunea Centrista, unde ar putea fi implicat si “prietenul rusilor”, ex-presedintele Lucinschi). Astfel, “prietenii Rusiei” vor tinti in 2009 sa atraga voturile electoratului pro-rusesc din Republica Moldova si, in special, voturile alegatorilor din regiunea transnistreana.Trebuie de luat in calcul ca o parte dintre aceste voturi se vor indrepta catre fostele componente ale “Blocului Moldova Democrata” (in alegerile din 2005, BMD a acumulat 43% dintre voturile alegatorilor din regiunea treansnitreana, in timp ce PCRM – 31%).ConcluziiPentru castigarea alegerilor parlamentare din 2009 si crearea unei coalitii de guvernare, urmeaza ca PL si PLDM sa propuna electoratului dezamagit oferta schimbarii clasei politice; PSD si PDM sa participe pe o singura lista comuna cu Braghis in frunte; PNL si PMAE sa adere la AMN, PL sau PLDM; ex-premierul Tarlev sa fie lansat separat in alegeri, care va scadea din puterea PCRM si sa fie pastrata “o usa deschisa” pentru PPCD.Posibilitatea solutionarii conflictului transnistrean in toamna 2008 schimba un pic datele problemei alegerilor parlamentare din 2009 si reduce din sansele opozitiei de a accede la guvernare. Se are in vedere perspectiva lansarii unei formatiuni politice a “prietenilor Rusiei” cu Vasile Tarlev in frunte, care, daca va trece in Parlamentul din 2009, ar urma sa formeze o coalitie de guvernare cu PCRM. Totusi, trebuie de luat in calcul ca PPCD ar reactiona negativ la un scenariu pro-rusesc, fapt ce ar facilita apropierea crestin-democratilor de celelalte partide de opozitie.Scenariul de mai sus nu garanteaza castigarea alegerilor parlamentare, ci creeaza premisele necesare ca partidele de opozitie sa obtina un scor electoral cat mai bun, ce ar permite ca dupa ziua alegerilor sa fie initiate negocierile pentru crearea unei coalitii de guvernare.Iar pentru ca scenariul respectiv sa fie unul realizabil, partidele de opozitie au nevoie de identificarea unor modalitati alternative de informare a populatiei de la sate, creativitate, consecventa in promovarea mesajului politic, flexibilitate si lupta asidua pentru fiecare alegator in parte.
0