Finantarea activitatilor pentru combaterea traficului de fiinte umane vine din partea donatorilor straini, organizatiilor internationale si Guvernelor altor tari. Pana in prezent Bugetul de stat nu a prevazut cheltuieli speciale pentru combaterea traficului de fiinte umane. Doar in acest an, Guvernul RM a alocat 512 mii lei pentru cheltuielile centrului de reabilitare a victimelor traficului, a specificat Victor Lutenco, coordonatorul programului de prevenire a traficului de la OIM. Totodata, este pus in discutie mecanismul de transferare a centrului de reabilitare din gestiunea OIM in gestiunea Ministerului Protectiei Sociale, Familiei si Copilului. Psihologul centrului, Lilia Gorceag, spune ca statul nu s-a aratat in stare sa acorde asistenta la nivelul acordat de OIM «nu pentru ca guvernul nu vrea, el nu poate sa acopere aceste cheltuieli». In prezent, in cadrul acestui centru, pentru fiecare beneficiar se cheltuieste suma de 1000$. Or, in prezent statul plateste mamelor cu nou-nascuti o alocatie de 100 de lei pe luna, pe cand costurile reale pentru intretinerea unui prunc ajung la 1000 de lei. Centrul de reabilitare le ofera victimelor traficului tot ce le-ar ajuta sa redevina membri ai societatii, incepand cu obiectele de igiena si de garderoba, pentru ca victima sa se simta om cu demnitate, «ca sa nu-si ascunda picioarele sub masa de rusine ca are papucii rosi atunci cand vorbeste cu cineva», si terminand cu consiliere profesionala, spune Lilia Gorceag. Astfel, bunaoara,ele sunt instruite cum sa desfasoare un mic business pentru a se orienta in spatiul economic. Asistenta acordata pentru o victima e la nivel de 90% din suportul comunitatii internationale. Deocamdata, initiativele de trecere a centrului de reabilitare de sub egida OIM la MPSFC sunt la nivel de documentare, a precizat Ana Revenco, managerul Centrului International «La Strada». Ce face si ce nu face Guvernul R.Moldova pentru apararea victimelor si pedepsirea functionarilor care incurajeaza acest fenomen? Respectarea confidentialitatii doar in legeActivitatile pentru sustinerea victimelor TFU sunt o problema delicata. Conform art. 21 al Legii privind prevenirea si combaterea TFU, confidentialitatea vietii private a victimei trebuie sa fie protejata. Ana Revenco afirma ca uneori nu sunt respectate principiile stipulate in lege si ca nu intotdeauna victimele beneficiaza de aceste drepturi legale. Organizatiile neguvernamentale lucreaza pentru a produce o schimbare in mentalitatea si procedura de lucru a politiei cu victimele. Managerul centrului «La Strada» spune ca scopul principal al organizatiilor din domeniu este ca persoana traficata sa poata beneficia de asistenta pe intreg procesul juridic. «La momentul actual, acest lucru se intampla, desi sunt cazuri cand legislatia se incalca pentru ca este o fluctuatie mare de cadre in interiorul organelor de drept. Unii sunt instruiti, altii lucreaza, iar tertii abia vin si munca incepe de la capat». Raportul Departamentului de Stat al SUA privind Traficul de fiinte umane (TFU) pentru anul 2008 a starnit multe reactii in Republica Moldova. Conform raportului, R. Moldova a fost plasata in categoria III, alaturi de alte 13 state precum Coreea de Nord, Cuba, Iran, Sudan etc. Potrivit Ambasadei SUA la Chisinau, Departamentul de Stat prezinta in fiecare an Congresului SUA un raport cu privire la eforturile Guvernelor straine in vederea eliminarii formelor severe de TFU. In anii 2005–2007 R. Moldova a fost plasata in categoria II. In 2008 am ajuns la categoria III, ceea ce inseamna ca Guvernul Republicii Moldova nu intruneste standardele minime si nu depune eforturi semnificative pentru a le atinge. Ambasada SUA in RM explica ca aceasta plasare este bazata mai mult pe actiunile sau inactiunile Guvernului pentru solutionarea sistemica a problemei, si nu pe gravitatea situatiei. Transparenta guvernamentala, o solutie in combaterea coruptieiVictor Lutenco de la OIM spune ca aceasta categorizare facuta de catre Guvernul SUA «se datoreaza incapacitatii sau nedorintei Guvernului RM de a face vizibile anumite actiuni care ar tine de investigarea persoanelor sus-puse sau a organelor politienesti care au fost acuzate de complicitate la retelele de trafic». In raportul SUA se arata ca autoritatile moldovene nu au prea intreprins asemenea actiuni si nici nu au informat comunitatea internationala despre solutionarea acestei probleme. Si Ana Revenco, managerul «La Strada», precizeaza ca la acest capitol «lipseste transparenta si vizibilitatea vis-a-vis de complicitatea unor functionari publici la traficul cu fiinte umane». Viorel Ciobanu, procuror-sef adjunct al sectiei Combaterea TFU al Procuraturii Generale, considera ca exista unele cazuri particulare unde interventia statului nu a fost atat de adecvata, «dar acest fapt nu poate sa duca la o atitudine atat de drastica cum a facut-o Guvernul SUA, el cere de la noi ceea ce nu avem». Potrivit lui Ciobanu, organele de drept nu pot sa aresteze ceea ce nu este, doar pentru ca Guvernul SUA cere acest lucru. In raportul Procuraturii Generale pentru 2007 se arata ca TFU continua sa ramana o problema stringenta, iar masurile intreprinse nu au fost eficiente. 10 la suta din traficantii reclamati ajung la penitenciarDepartamentul de Stat al SUA solicita ca Guvernul RM sa-si imbunatateasca datele privind dosarele cercetate, condamnarile si sentintele pentru traficanti cu specificarea detaliata a pedepselor aplicate si informatia despre dosarele in care pedepsele cu inchisoarea au fost reduse sau suspendate prin amnistie. Ion Vazdoaga, directorul CPTF, spune ca in sistemul de justitie din RM exista amprenta post-sovietica, «unde se lucreaza pe raportarea indicatorilor cantitativi, cu cat mai multe dosare intentate, cu atat mai bine». Eficienta activitatii organelor de drept se limiteaza la raportarea dosarelor intentate, «rareori sunt mentionate persoanele care au fost condamnate, mai ales ca dupa o anumita perioada persoanele respective sunt amnistiate, sau cazul este revazut sau recalificat printr-un alt articol», spune Victor Lutenco. Ineficienta justitiei se datoreaza in primul rand lipsei mecanismului care ar exclude coruptia in investigarea cazurilor de trafic incepand de la grupurile operative de politie pana la judecatori. Potrivit Centrului pentru Combaterea Traficului de persoane de la MAI, in 2007—2008 au fost inregistrate 7 cazuri de incercare de mituire a colaboratorilor de politie pentru a influenta ancheta, suma constituind de la 200$ la 1000$. Conform statisticilor Procuraturii Generale, in 2007 au fost inregistrate 507 cazuri de trafic de persoane, dintre care 340 dosare au fost trimise in judecata, iar 233 persoane au fost condamnate. Dintre acestea doar 51 isi ispasesc pedeapsa in inchisoare, in timp ce restul au fost pedepsite cu suspendarea activitatii, amendate sau achitate. Asta inseamna ca doar 10 la suta din numarul total al persoanelor reclamate ca ar fi vandut oameni ajung la penitenciar.