"Nu cred ca este nevoie sa consolidam prin propria noastra vointa un act din perioada celui de-Al Doilea Razboi Mondial (pactul Ribentropp-Molotov), pe care niciunul dintre noi nu-l accepta ca fiind valid si legal", a declarat presedintele Romania nu vede de ce ar fi nevoie de un document referitor la frontiera cu Republica Moldova. Iar daca la Kiev se fac planuri privind alipirea Transnistriei la Ucraina ar trebui sa se ia in considerare si reintoarcerea teritoriului Basarabiei de sud la actuala Republica Moldova, a afirmat Basescu la o dezbatere organizata de Fundatia Konrad Adenauer. In ceea ce privese viitorul Ucrainei si Georgiei, "Moscova nu va stabili niciodata cine intra si cine nu intra in NATO." Afirmatiile explozive ce ii apartin presedintelui au fost provocate de doua intrebari ale ZIUA puse ieri la o dezbatere despre securitatea NATO in regiunea extinsa a Marii Negre. Un tratat cu Republica Moldova nu este o prioritate, a declarat ieri presedintele Traian Basescu la dezbaterea organizata de Fundatia Konrad Adenauer, transmite Mediafax. Intrebat de ZIUA cum comenteaza declaratiile recente ale oficialilor de la Chisinau referitoare la semnarea unui tratat intre Romania si Republica Moldova, Traian Basescu a raspuns: "Nu-i o prioritate. Noi am recunoscut imediat dupa destramarea fostei Uniuni Sovietice fostele frontiere. Nu vedem de ce ne trebuie un tratat care sa vizeze frontiera de stat romano-moldoveneasca". El a subliniat ca Romania a recunoscut frontierele fostei URSS "asa cum statele si le-au asumat". "Deci, nu cred ca este nevoie sa consolidam prin propria noastra vointa un act din perioada celui de-Al Doilea Razboi Mondial, pe care niciunul dintre noi nu-l accepta ca fiind valid si legal", a spus Basescu, referindu-se la Pactul Hitler-Stalin, perfectat prin ministrii de Externe Ribentropp si Molotov. In cadrul discursului sau despre bilantul Summitului NATO Bucuresti, Basescu a explicat ca Romania sustine apropierea Ucrainei fata de NATO, pentru ca aceasta corespunde intereselor de securitate si pentru ca astfel Republica Moldova s-ar afla intre doua state membre ale Aliantei Nord-Atlantice.Solutia schimbului de teritorii.Republica Moldova sustine frecvent ca Romania trebuie sa semneze un Tratat bilateral disputat de mai mult timp. O prima tentativa a avut loc pe vremea lui Petre Roman, cand diplomatia de la Bucuresti era gata-gata sa parafeze Tratatul in limbile romana si "moldoveneasca". Ulterior, in alte variante de Tratat, diplomatia pro-moscovita de la Chisinau a contestat necesitatea condamnarii consecintelor Pactului Ribentropp-Molotov, stipulata in textul actului de diplomatii romani din MAE. Basescu a mai facut in premiera o declaratie care va agita vectorii antiromanesti din spatiul filo-rus: referindu-se la anumite pretentii asupra Transnistriei, venite din Ucraina, Basescu a tinut sa abordeze o situatie istorica ce tine de fragmentarea de catre Stalin a teritoriilor romanesti Basarabia si Bucovina de Nord intre fostele republici sovietice RSS Moldoveneasca si RSS Ucraineana. In Ucraina "sunt destui, nu la nivelul conducerii, dar sunt, care vorbesc despre o Transnistrie care sa revina Ucrainei, dar uita sa vorbeasca despre sudul Ucrainei care sa revina la Moldova", a spus Traian Basescu amintind modul in care Transnitria a ajuns in componenta Republicii Moldova si ridicand practic ideea unui schimb de teritorii.Romania nu renunta la procesul de la Haga.Raspunzand unei intrebari a ZIUA legate de directiile politicii externe nationale, presedintele Traian Basescu a mai declarat ca Romania incearca sa corecteze Tratatul cu Ucraina, prin mecanisme bilaterale, pentru ca o renegociere a documentului ar presupune denuntarea in prealabil a acestuia, procedura care ar putea dura foarte mult. Intrebat daca doreste renegocierea Tratatului cu Ucraina, in 2012, cand se poate face acest lucru, dat fiind faptul ca a declarat inainte de Summitul NATO ca unele prevederi din document au fost acceptate mult prea usor, Traian Basescu a explicat ca in momentul in care se doreste renegocierea unui tratat, acesta trebuie in prealabil sa fie denuntat. "E dificil sa denunti Tratatul cu Ucraina, pentru ca nu se stie cat dureaza negocierea unui tratat cu Ucraina", a spus Basescu. In ce priveste diferendele create de Kiev cu Bucurestiul, Basescu a mai spus ca o parghie in relatia cu Ucraina o reprezinta institutiile internationale, mentionand procesul dintre Romania si Ucraina aflat pe rol la Curtea de Justitie de la Haga in legatura cu delimitarea platoului continental din zona Insulei Serpilor. Seful statului a precizat ca Romania asteapta de la aceasta instanta o solutie in cursul acestui an sau la inceputul anului viitor. El a precizat ca Romania nu va renunta la acest proces. "Poate ca un alt presedinte ar spune sa renuntam la acest proces. Eu nu o voi face", a mai spus Basescu.Udrea l-a luat la intrebari pe presedinte.Raspunzand unei intrebari adresate de secretarul executiv al PD-L Elena Udrea, presedintele Traian Basescu a afirmat ca "niciodata Moscova nu va stabili cine intra si cine nu intra in NATO"."Daca in relatia cu Federatia Rusa este o problema, este legata de faptul ca statele foste comuniste sunt reticente, data fiind nu doar istoria ultimilor 50 de ani, ci si istoria de secole. Nu pot spune in ce masura lipsa de incredere este justificata, personal cred ca nu, dar vedem lipsa de incredere si din partea Federatiei Ruse si atunci solutia este transparenta, parteneriatul solid bazat pe transparenta", a spus Basescu. Seful statului a declarat, de asemenea, ca Romania nu are "nici o urma de ostilitate" fata de Rusia prin sustinerea evolutiei spre NATO a Ucrainei si a Georgiei, ci este vorba de motive care tin de interesul national al Romaniei, legat de securizarea frontierelor de nord-est. Privitor la intrebarea lansata de Udrea, cu trei interogatii, Basescu a afirmat intai ca este una foarte complicata, adaugand apoi ca "PD a devenit un partid extrem de curios". "Niciodata Moscova nu va stabili cine intra si cine nu intra in NATO", a sintetizat apoi Basescu, mentionand si ca atat el, cat si Putin "nu ezita sa-si apere interesul national".Istoria sfartecarii Basarabiei si Bucovinei.Unificarea Basarabiei cu Romania in 1918, pe fondul prabusirii Imperiului Tarist si a victoriei sangeroase a fortelor bolsevice in razboiul civil din Rusia, nu au temperat dorinta de cotropire a teritoriilor est-europene, cvasiprezenta in doctrina geopolitica a Moscovei, atat sub regimul autocratic tarist, cat si sub dictatura comunista.Atacurile permanente impotriva malului drept al Nistrului au culminat cu insurectia de la Tatar-Bunar din 1924, infranta de trupele romane. Lipsa unor succese politice si opozitia furibunda a romanilor basarabeni fata de posibila instalare a unui regim sovietic in regiune au provocat ingrijorarea Kremlinului. Comunistii au decis adoptarea unei tactici diferite. La 12 octombrie 1924, URSS a infiintat o republica autonoma, Republica Sovietica Socialista Autonoma Moldoveneasca (RSSAM), in componenta nominala a Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene, pe o mica parte a teritoriului dintre fluviile Nistru si Bug, unde romanii, cunoscuti sub terminologia oficiala sovietica drept "moldoveni", constituiau aproximativ 40% din populatie. In urmatorii 16 ani, autoritatile sovietice au demarat un genocid etnic si cultural impotriva romanilor autohtoni cu scopul declarat de creare a unei limbi si istorii "moldovenesti", specifice "poporului moldovenesc", separat de poporul roman. Semnarea de catre URSS si Germania nazista la 23 august 1939 a Protocolului Aditional Secret al Pactului Molotov-Ribbentrop a condus la ocuparea in 28 iunie 1940 a Basarabiei, nordului Bucovinei si Tinutului Herta de catre armata bolsevica. Vechile teritorii romanesti au fost canibalizate de puterea sovietica, pe o parte a teritoriului Basarabiei fiind infiintata la 2 august 1940 Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca (RSSM), devenita republica unionala. Sudul Basarabiei si nordul Bucovinei, impreuna cu Tinutul Herta, au fost incluse in RSS Ucraineana, o alta creatie absurda a politicii staliniste. Eliberate de Armata Romana, teritoriile romanesti au fost reocupate de Armatei Rosie in august 1944. Kiev-ul a fost principalul beneficiar al expansiunii spre est a URSS, ingloband teritorii poloneze, slovace si romanesti, precum si peninsula Crimeea, prin actele lui Nikita Hrusciov, prim secretar al URSS, originar din Ucraina. Metamorfozat in 1991 ca stat independent, Ucraina continua sa mentina sub ocupatie aceste teritorii - precum si Insula Serpilor, preluata de URSS in 1948.http://www.ziua.net/display.php?data=2008-04-17&id=236238