In perioada interbelica apar trei tipuri de regimuri politice necunoscute pana acum in istorie: fascismul, nazismul si comunismul.Partidul fascist poate fi definit ca o miscare de masa traditionala, antidemocratica, antiliberala si antisemita. In mod concret, fascismul cuprinde regimurile politice ale lui Mussolini in Italia, Franco in Spania, Salazar in Portugalia, Horthy in Ungaria sau Antonescu in Romania. Desi nou din punct de vedere istoric, regimul fascist mai intretine legatura cu practica politica traditionala. El poate fi definit ca o dictatura clasica. In ciuda unei conceptii comune, putem spune ca regimul fascist nu este de tip totalitar, acest termen putand fi aplicat doar regimurilor nazist si comunist. Atributul de totalitar nu este aplicabil deci pentru dictaturile fasciste interbelice, ci doar pentru cele doua indicate mai sus. Ceea ce distinge regimul fascist de cel totalitar este ideologia. Ideologia (national-socialismul sau nazismul, in primul caz, si marxism-leninismul sau bolsevismul, in cel de-al doilea) este cea care face ca un regim politic sa fie considerat ca totalitar. Ea reprezinta o conceptie ce se vrea stiintifica (prin rasism, in cazul nazismului, si prin materialism istoric, in cazul bolsevismului), are forma unei credinte (ceea ce o aseamana cu religia) si pretinde ca prin practica politica sa se schimbe radical societatea.Spre deosebire de miscarile fasciste, partidele naziste si comuniste se prezinta, inainte de cucerirea puterii, sub forma unor secte fanatice. Ele devin partide de masa abia dupa ce ajung la putere. Tot asa, ideologiile totalitare nu mai intretin nici un raport cu traditia gandirii si practicii politice, de care se rup in mod radical. Totalitarismul se distinge de precedentele sale istorice tirania, despotismul si dictatura, cu care nu trebuie confundat. Regimurile ideologice totalitare nu sunt nici de dreapta, nici de stanga, pentru ca dreapta si stanga presupun referinte democratice, care trimit la regimurile politice occidentale de tip liberal. Trasatura comuna a regimurilor totalitare este ca, ajungand la putere, ele cauta sa distruga organizarea democratica. Diferenta dintre ele consta in aceea ca regimul hitlerist isi manifesta in mod explicit scopurile (exterminarea evreilor), cel leninist le ascunde in permanenta. Mai mult, bolsevismul isi anexeaza idealurile universale de umanitate, libertate si dreptate, in timp ce este exact contrariul, ceea cel face cu mult mai periculos decat nazismul. In plus, daca regimul nazism nu a rezistat decat 12 ani, sfarsind prin a se prabusi in razboiul pe care l-a declansat, regimul comunist, prin prezenta sa in tabara invingatoare dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, s-a intarit. Regimurile totalitare au avut un mare impact asupra istoriei mondiale, impact care inca se mai simte in tarile cum sunt China sau Rusia. Ele se bazau pe forta, violenta si dictatura.Totalitarismul a avut perioada de glorie in perioada interbelica atunci cand toate tarile erau derutate de primul razboi mondial, iar economia statelor invinse nu intrase in normal.Avand la baza conducerea catre un singur om, totalitarismul a indoctrinat masele politice, reducand libertatea cetateanului aproape de zero. In tarile afectate de acest flagel, demara frica si suspiciunea .oamenii se parau unii pe altii, chiar in mijlocul familiei erau persoane care isi parau parintii sau fratii.Totalitarismul si-a atins maturitatea in Rusia, Germania, Italia. In aceste state, libertatea individului era aproape in intregime redusa. Acest control absolut al statului era in opozitie cu liberalismul si democratia. Daca liberalismul incerca sa limiteze puterea statului, si sa protejeze drepturile sacre ale individului, totalitarismul se baza pe respectul impus cu forta. La baza statului totalitar sta liderul atotputernic si partidul unic.Cel mai eficient sistem totalitar a fost cel din U.R.S.S., unde s-a instaurat la putere prin lovitura de stat de la 7 noiembrie 1917. Conceptia comunistilor era ca sursa tuturor relelor este capitalismul, pentru ca se baza pe proprietate privata, initiativa personala si motivatie in realizarea profitului; astfel societatea se imparte in clase, iar burghezia detine puterea, atat in viata economica, cat si in viata politica. Partidul isi recruta membrii pe baza loialitatii fata de regim. In fruntea partidului se afla liderul suprem. Propaganda urmarea indoctrinarea maselor cu invatatura narcist - leninista. Sistemele se bazau pe teroare care era manifestata de politia partidului. Cateva din aceste organizatii au fost :CEKA, KGB, GRU, NKVD.Patura privilegiata numita nomenclatura a fost alcatuita din membri ai partidului, care erau recompensati cu functii si avantaje materiale pentru loialitatea lor fata de regim.Dictatura bolsevica din U.R.S.S. a cunoscut forma sa extrema sub conducerea lui Stalin.Fascismul si nazismul au fost alte sisteme totalitare, care s-au instaurat si s-au dezvoltat intr-o atmosfera de umilinta nationala, atat Germania cat si Italia intampinand mari dificultati economice dupa razboi.Acestea se bazau pe: nationalism si pe castigarea onoarei nationale. Au fost create o serie de mituri avandu-i in prim plan pe cei doi conducatori totalitari: Hitler si Mussolini.Cel din urma dorea refacerea gloriei Imperiului Roman, a carei mostenire o revendica, iar Hitler dorea spatiul vital pentru poporul german. Ambele mituri se puteau infaptui prin subjugare si preluarea de teritorii de la alte state. Si aici au aparut formatiuni paramilitare : „Camasile Negre” in Italia si „Camasile brune si S.S.” in Germania. Hitler a facut din rasism si antisemitism baza programului sau.Regimurile totalitare au lasat rani care se vindeca greu, mai ales in statele care au economie slab dezvoltata si au fost infectate de acest flagel.