Sindromul premenstrual – nu e un mit, ci realitate

Cotidian National Nr.200814 din 30 ianuarie 2008 Sindromul premenstrual este denumirea data unei suite de simptome fizice, emotionale si psihologice experimentate de multe dintre adolescente si femeile adulte cu 10-15 zile inainte de declansarea sangerarii menstruale. Frecventa lui creste odata cu varsta femeii si variaza intre 20–55 la suta. Astfel, la 19-29 de ani sindromul premenstrual se intalneste la 20 la suta femei, dupa 30 ani frecventa lui creste pana la 47 la suta, dupa 40-49 ani (la femei cu ciclu menstrual regulat) - pana la 55 la suta. Sindromul premenstrual provoaca scaderea capacitatii de munca Cel putin 150 de simptome au fost legate de aceasta perioada a ciclului menstrual. Cert este ca in 20-40 cazuri dintr-o suta, aceste simptome duc la scaderea randamentului de munca, iar in 5-8 cazuri la suta femeile se confrunta cu o adevarata incapacitate temporara de munca. Simplul fapt ca femeia se prezinta la medic pentru a cere ajutor, implica un grad de severitate.Cele mai frecvente manifestari simptomatologice sunt: - dereglarile neuro-psihice, care includ schimbarea frecventa a dispozitiei, hiperexcitatie, slabirea atentiei, fatigabilitate (oboseala), agresivitate, insomnie, frica, cefalee (dureri de cap), ameteli; - tulburari gastro-intestinale: balonarea abdomenului, dureri abdominale discrete, constipatii, dereglari de apetit, dereglari de gust, greturi etc.; - fenomene dermatologice - pigmentatie sporita a tegumentelor, acnee, prurit cutanat; - senzatia de tumefactie (marire in volum) dureroasa a sanilor, care precede cu 5-7 zile sau mai mult menstruatia; - dereglarile aparatului locomotor - dureri in articulatii, spate, mialgii; - simptome renale - retinerea lichidului in organism, de aceea unele femei pot remarca edeme ale extremitatilor, uneori si palpebrale (pleoapele umflate). Aceste simptome dureaza de obicei intre 10-14 zile pe luna si dispar odata cu aparitia sangerarii menstruale. Aceleasi simptome pot aparea si in cadrul altor maladii, cum ar fi depresia, migrena, sindromul de intestin iritabil sau afectiuni ale glandei tiroide. Astfel ca se impune diagnosticul diferential al sindromului premenstrual fata de aceste afectiuni.Cauzele raman necunoscute Deoarece la femei exista un sistem hormonal complex, specialistii nu pot afirma ca se cunosc in totalitate detaliile sirului de evenimente ce duc la declansarea sindromului premenstrual. Singura cauza directa cunoscuta este cea mostenita genetic, intrucat s-a observat ca majoritatea femeilor ce prezinta acest sindrom au rude apropiate care sufera de aceeasi simptomatologie. Femeile afectate au un raspuns anormal la schimbarile hormonale normale pentru aceasta faza a ciclului menstrual. Stilul de viata si alimentatia, factorii de mediu, tipul psihologic si educatia influenteaza cert tipul si intensitatea acuzelor. Conferentiarul universitar din cadrul catedrei “Obstetrica si Ginecologie” a USMF “Nicolae Testemitanu”, doctor in stiinte medicale, Natalia Corolcov, ne-a spus ca femeile cu patologii ginecologice (boli inflamatorii ale tractului genital, endometrioza, dereglari ale ciclului menstrual etc.) prezinta, in majoritatea cazurilor, simptome ale sindromului premenstrual.Tratamentul este unul complexOdata ce diagnosticul a fost stabilit cu acuratete, interventiile adecvate trebuie sa se bazeze pe doua principii:1. Sindromul premenstrual este o afectiune cronica, care se rezolva de la sine odata cu menopauza.2. Femeile au diferite grade de severitate a simptomelor, astfel ca tratamentul trebuie sa fie adecvat simptomelor.Luati aminte!Cei mai multi medici recomanda inainte de a prescrie un tratament medicamentos urmatoarele: - mese regulate cu un continut de glucide relativ crescut si consum redus de sare, - exercitii fizice regulate, care cresc eliberarea de endorfine (hormoni ai “fericirii”) la nivelul creierului si, astfel, este redusa perceptia dureroasa si apare senzatia de bine la nivelul intregului organism; - reducerea stresului prin repaus suficient si prin tehnici de relaxare; - suplimente de calciu, magneziu, vitamine – administrarea zilnica de?calciu (1200 miligrame) si vitamina B6 (50-100 miligrame au efecte benefice asupra sistemului hormonal feminin, exista o legatura stransa intre administrarea calciului si imbunatatirea simptomatologiei si intre administrarea vitaminei B6 si ameliorarea depresiei si a simptomelor fizice; - renuntarea la fumat si alcool; Dupa ce urmeaza aceste recomandari, la aproximativ 25 la suta din femei se observa o imbunatatire semnificativa a starii de sanatate, nemaifiind nevoie de tratamentul medicamentos. Natalia Corolcov ne-a spus ca, in cazul in care simptomele persista, medicul ginecolog prescrie un tratament medicamentos cu sedative, contraceptive orale combinate, diuretice in cazuri mai grave.Rodica SAJIN, FLUX