Europa de la Schengen la Prut

Extinderea Europei fara de frontiere umple de bucurie inimile multor comentatori occidentali. Ca Romania si Bulgaria mai au de asteptat e una. Alta, divortul Moldovei de romani si adulterul rus al lui Voronin. „Traversam un moment istoric pe care e cazul sa-l sarbatorim” – releva Frankfurter Allgemeine Zeitung, celebrind extinderea spatiului Schengen. „Libertatea de miscare si de calatorie a cetatenilor (statelor ei membre) este un principiu fundamental al UE. Cei ce s-au obisnuit atit de mult cu avantajele si comfortul pe care le aduce aceasta libertate incit le considera firesti, ar face bine sa nu uite ce in seamna ele pentru oamenii marcati inca de sentimentul ca risca sa-si petreaca intreaga viata reclusi in spatele cortinei de fier”, ne recomanda, pe buna dreptate, ziarul din Frankfurt.De cortina de fier si caderea ei aminteste si ziarul Luxemburger Wort, evocind puternicul apel lansat la 12 iunie 1987, de presedintele american Reagan omologului sau sovietic Gorbaciov la zidul Berlinului: „Demolati acest zid”, ii ceruse liderul american cu 2 ani inaintea prabusirii lui si totodata a dictaturii comuniste in Europa. Ziarul din Luxemburg mai afirma insa ca aceasta ar fi constituit „nu atit victoria capitalismului asupra comunismului ori a individualismului asupra colectivismului cit triumful dorului de libertate al oamenilor”. Afirmatia cotidianului e stranie, devreme ce e clar ca lumina zilei ca libertatea nu e compatibila cu nici un fel de colectivism sau comunism.Or, Rzeczpospolita de la Varsovia considera ca, „pe calea despartii de totalitarismul sovietic, si a apropierii de libertate, democratie si capitalism”, semnificatia aderarii Poloniei la spatiul Schengen ar depasi-o chiar si pe cea a integrarii ei in NATO.Die Presse din Austria atrage atentia asupra realitatilor de pe teren. „Nici o formulare oricit de abil articulata in tratatul european nu egaleaza in expresivitate o plimbare pe centura capitalei cehe Praga. Nici o poza de grup a liderilor europeni nu dezvaluie atit de mult din Europa ca peisajul Budapestei dupa o calatorie cu trenul din Viena, care dureaza mai putin decit pina la Salzburg”. Incat „unitatea europeana a devenit de azi palpabila”, remarca ziarul vienez.Euforice si Maerkische Oderzeitung, care apare intr-un oras situat la frontiera germano-poloneza: „Odata cu spatiul Schengen s-au extins si perspectivele politice ale Europei”, afirma ziarul estgerman. Fosta Uniune dominata de statele vesteuropene „a fost inlocuita de un continent al celor 27. In mic insa, integrarea a devenit de mult o realitate in zonele de frontiera, unde oamenii isi fac de ani de zile cumparaturile in tarile vecine. Ramine ca si nivelul de trai sa se uniformizeze. Iata una din marile provocari ale UE si totodata una din istoriile ei de succes”, mai scrie ziarul, considerind anularea controlalelor la granitele altor 8 state esteuropene membre ale comunitatii drept „o piatra de hotar in istoria continentului”.Nu lipsesc insa nici indoielile si vocile critice. Leipziger Zeitung de pilda se teme de escaladarea spargerilor si furturilor de masini. Cotidianul citeaza bilantul statistic evidentiind sporirea masiva a delictelor comise anul trecut in Bavaria, la frontiera dintre Cehia si Germania. Dar si ziarul din Leipzig admite ca „spatiul Schengen extins nu e vestul salbatic, si ca avantajele extinderii sunt – inclusiv pentru exporturile germane – atit de ample incit nu pot fi ignorate”.Le Monde de la Paris se intreaba in ce masura va functiona colaborararea dintre politiile nationale, si daca exista oare o vointa reala de cooperare in acest domeniu. El Periodico de la Madrid isi ia adio de la ceea ce ziarul considera a fi o forma caduca de suveranitate. „In epoca terorismului global, a valurilor de refugiati, mafiilor transfrontaliere si a traficantilor de carne vie acordul Schengen reprezinta replica adecvata”, crede ziarul, regretind absenta din acest spatiu a Marii Britanii si Irlandei, ramase, chipurile, ambele, tributare unui concept invechit al suveranitatii.Corriere della Sera din Milano saluta caderea definitiva a Cortinei de fier si eliberarea, „fara sa se fi tras un foc de arma”, a „celei mai tragice frontiere europene – cea dintre Germania si Polonia. Nici una dinc ele doua tari n-a invins. De cistigat, a castigat doar UE”.Frankfurter Rundschau crede ca, eliminindu-si granitele interne, Europa a devenit mai deschisa si mai toleranta. Asa sa fie oare?Reversul trist al medaliei este despartirea de Europa pe care a prescris-o Moldovei regimul comunistului Voronin. Neue Zuercher Zeitung din Elvetia semnaleaza „tensiunea dintre Moldova si Romania”. Consemnind fundalul politic si istoric al durului schimb de replici dintre Voronin si preseidntele Romaniei, Traian Basescu, ziarul elvetian scoate in evidenta substratul insistemtei asupra „antiromanescului moldovenism”. In cauza e noua „dependenta” a basarabenilor de Rusia. „Dupa un flirt inutil cu ideile revolutiei orange, la care a aderat in 2004, dupa cele petrecute la Kiev, in speranta ca va primi ajutoare financiare occidentale, Voronin s-a indreptat din mou spre Rusia. Facind ample concesii Moscovei, liderul de la Chisinau a obtinut de la Kremlin promisiunea oficiala a ridicarii boicotului impus produselor agricole moldovenesti. (Republica) e practic complet dependenta de Rusia. Gazprom controleaza intreprinderea Moldova-Gaz si se pregateste sa preia principala termocentrala a tarii, Termocom. Cu Moldova, Rusia se comporta ca si cu Belarus, care, in ciuda prezentei la cirma a prorusului Lukasenko, a fost silita sa accepte scumpirea preturilor”.Or, daca divizarea Europei a fost consecinta celui de-al doilea razboi, una din urmarile nefaste ale acestei conflagratii mai ramine de eliminat inainte ca batranul continent, a carui granita adevarata nu este la Prut, sa se poata considera realmente liber si unit.