Apel catre toti Chisinau-enii

Daca cineva crede ca sunt putine argumente pentru a scoate-n masa monumentul porcului carliontat, atunci ce ziceti de asta:* * * * *"PROKLEATII GOROD KISINEV" (BLESTEMATUL ORAS KISINEV)sau CUM A PONEGRIT PUSKIN MOLDOVENIIAdeseori trecand pe Aleea Clasicilor Literaturii Romane din centrul Chisinaului (parcul Stefan cel Mare), in capatul careia sta cocotat bustul lui Alexandr Puskin, citesc versurile cioplite pe postament ce-i apartin:"Cu lira nordica, dand glas pustietatiiAm poposit aici..."Ma uimeste cuvantul "pustietatii" si ma intreb: oare atunci, in acea perioada, cand Alexandr Puskin fusese exilat in Basarabia (1820), moldovenii nu aveau traditiile, obiceiurile, folclorul care-l au acum? Oare marele poet rus a vazut numai locuri pustii si n-a putut sa-l impresioneze nimic? De ce Basarabia, in viziunea lui era un loc pustiu?Acest framant a sporit si mai mult cand, nimerindu-mi in maini un volum de Alexandr Puskin, am citit o scrisoare de a Domniei sale, din 1830, scrisa deja dupa plecarea lui din Basarabia. El ii comunica amicului sau din Chisinau N.S.Alexeev ca aflarea lui pe meleagurile noastre in exil, nu i-a lasat nici o impresie deosebita."Prebivanie moio v Bessarabii do sele ne ostavilo nicakih sledov – ni poeticeskih, ni prozaiceskih".(RO: "Aflarea mea in Basarabia nici pana in ziua de azi nu mi-a lasat vreo amprenta cat de cat, nici poetica, nici prozaica")In prefata editiei complete a lui Alexand Puskin din 1887, am aflat preocuparile si pasiunile ce le-a avut tanarul surghiunit in Basarabia."Vino, cartocinaia igra, volokitstvo za koketlivih i vesima ustupcivimi moldovankami, greceankami, italiankami, evreikami i tigankami; zadorniie stocnovenia s sulerami i breterami... nakonet – dve duali, blagopolucino, vprocem, oconcivsiesea – takovi bili proiavlenia razmasistoi naturi molodogo izgnannika..."(RO: Vinul, jocul de carti, turbulenta dupa cochetele si usuraticele fete moldovence, grecoaice, italience, evreice si tigance: confruntarile zvapaiate cu potlogarii, cotcarii... in sfarsit – doua duieluri, care s-au terminat cu bine, acestea erau manifestarile tinarului si aprigului surghiunit).Deci, reiese, ca poetul ducea o viata destul de interesanta in felul sau pe acest loc "pustiu". Puskinistul Boris Trubetkoi, in monografia sa "Puskin in Moldova", reeditata la Chisinau tocmai de 7 ori, la pagina 180 mentioneaza:"In persoana lui Puskin, care a intruchipat in sine geniul poeziei ruse, pentru prima oara au inceput a se contura relatiile culturale si literare dintre poporul rus si cel moldovenesc."Adica aceasta personalitate, a deschis pentru prima data portile culturii ruse la noi in Basarabia!?! Una ne spune savantul, nominalizat mai sus, dar alta gasim intr-o scrisoare adresata de catre Alexandr Puskin amicului sau de la Chisinau in anii de surghiun:"Zdesi u nas moldovanno i tosno, ah Boje moi..."("Aici la noi e moldovenime si greata, Dumnezeul meu..."!) (vol.7, S-Petersburg, 1903, pag.47)As dori sa-i intreb pe puskinisti, cum inteleg dumnealor cuvantul "moldovanno" (moldovenime)? Cuvantul "tosno" (greata), insa, nu exprima nici un dubiu, nu-i asa?Acelasi "respect" al poetului fata de poporul roman basarabean, in mijlocul caruia se afla, il desprindem si dintr-un catren din romanul in versuri "Evghenii Oneghin":"Dalece severnoi stolitiZabil ia vecinii vas tumanI volinii glas moiei tevnitiTrevojit sonnih moldovan".In traducere romana inseamna:"Eu v-am uitat cu nordu-n ceataStolita, dragi concetateniCa sa-i trezesc in dimineataPe somnorosii moldoveni."Dar haideti sa ne punem intrebarea: ce a vrut sa demonstreze marele poet national al rusilor, mai turnand, ca din gavanos, urmatoarele strofe:"Sredi neistovih tiganokIa, kak Orfei sredi vakhanok.V crugu koketok moldovanok,Pojalui, Bog sredi bolvanok.Zato mej grustnih moldovanNe lani v ovraghe livinom.Vernee, lev mej obezian.Ia – koni arabskii AlimadanV smirennom tabune oslinnom."In limba romana:"Printre-ale tiganimii mutreEu sunt Orfeu ca printre cutre.Eu printre moldovence proasteSunt Zeu al vechilor napaste.Iar printre moldoveni sunt euNu caprioara, dar un leu.Mai bine zis, printre maimuteSunt leu si cal de Almadan,Tu al magarilor tapsan."Parerea mea e ca poetul a avut atitudine aproape de ostilitate si plina de aroganta. Precum este stabilit, Alexandr Puskin venise la numai 8 ani dupa cotropirea Basarabiei de catre Imperiul Rus. Nu odata m-am intrebat: care, totusi, a fost pozitia lui Alexandr Puskin – a unui om progresist al Rusiei – fata de rapirea teriroriului dintre Nistru si Prut la 1812? Citez fraza ce apartine marelui poet:"Dunarea trebuie sa devina reala frontiera dintre Rusia si Turcia. De ce Ecaterina nu a realizat acest plan important la inceputul revolutiei franceze, cand Europa nu avea timp sa acorde atentie la intaririle noastre militare, iar Turcia extenuata nu putea sa ne opuna nici o rezistenta? Acest lucru ne-ar fi scutit pe viitor de griji suplimentare."In alta carte "Jizni Puskina, rasscazannaia im samim i ego sovremennikami" ("Viata lui Puskin povestita de el si contemporanii lui") editata la Moscova in 1987, pag.428, citim o alta referinta a marelui poet din acele vremi, la tema mentionata:"E o chestie importanta: ce are de facut Rusia? Vom cuceri noi Moldova si Valahia sub pretextul mijlocitorilor pacifisti, vom trece Dunarea in calitate de aliati si dusmani ai dusmanilor lor?"De aici rezulta si mai pregnant ambitiile imperiale ale tanarului poet, desconsiderarea si ignorarea romanilor basarabeni, care nimerise de sub jugul turcesc sub jugur rusesc. Domnia sa se credea, probabil, ca in surghiunul din Basarabia, se afla de fapt in Rusia, deoarece versurile urmatoare ne demonstreaza ca Prutul, in viziunea sa, era frontiera dintotdeauna a pamanturilor aflate in posesiunea rusilor:"V stepeah zelennih Budjaka,Gde Prut, zavetnaia reka,Obhodit russkie vladenia."RO:"Peste-al Bugeacului intinsPe unde Prutu-si face cale,Ocrotind mosii rusesti natale..."Exprimandu-si in opera sa atitudinea fata de poporul nostru, Alexandr Puskin se referea adesea la boerii moldoveni. Avea el ce avea cu dansii. Precum se stie, in acea perioada, la Chisinau, traiau in afara de bastinasi, si alte nationalitati. Poetul, insa, nu se stie de ce, se impiedica cel mai mult de moldoveni.Odata, Alexand Puskin si-a permis s-o insulte in public pe sotia boerului Tudor Bals. Sotul acesteia i-a facut observatie, chemandu-l la respect, dar Alexandr Puskin i-a replicat... cu pumnii. L-a batut zdravan, incat gubernatorul Basarabiei generalul Inzov, ocrotitorul sau, a fost nevoit in semn de pedeapsa sa-i aplice arest la domiciliu. Acest lucru il confirma insusi poetul. In volumul 5 al operelor sale (S-Petersburg, 1911, pag.529), gasim urmatoarele cuvinte:"Batranelul Inzov ma inchidea sub arest la domiciliu, de fiecare data cand se intampla sa-l bocanesc pe vreun boer moldovean."Cazul respectiv i-a servit drept sursa de inspiratie, fiind redat si in versuri:"... iasskii panIzvestnii nam bolvan...Pobit nemnojko mnoiu..."RO:"Panul ieseanCunoscut badaranDe mine fost-a bocanit."Dar poate atitudinea poetului a fost alta fata de reprezentantele sexului frumos? In editia operelor complete din 1887 (pag.388) citim urmatoarele:"Ti nakazana segodneaI tebea pronzil AmurO, ciuvstvitelinaia svodnea,O, krasa moldavskih dur!..."Traducerea in romana inseamna:"Amur te-a pedepsit acumCu ale lui sageti-duium.O, tu gingasa Vroscena,Frumoasa proastelor moldave..."Dar poate ca pe poet l-au inspirat locurile "pustii", care erau atunci virgine, fara poluari si pesticide? Cum aparea orasul Chisinau in viziunea poetului? Punem atare intrebari, stiind ca Alexandr Puskin a locuit timp de trei ani in acest oras. Aici i se inalta azi monumente, aici avem o casa-muzeu, biblioteci, liceu, ce-a mai frumoasa strada din centrul urbei ce-i poarta numele... Iata ce referire gasim in opera dumisale:"Prokleatii gorod Kisinev!Tebea braniti iazik ustanet,Kogda-nibudi na gresnii krovTvoih zapacikannih domovNebesnii grom, konecino greanet..."In romaneste:"Blestemat oras Chisinau,Am obosit sa-ti zic de rau.Candva pe-acoperisul tau,Peste-ale tale case sluteVa bubui un tunet greu!"Fireste, nu i-a prea convenit poetului orasul provincial de atunci si el l-a imortalizat in aceste culori sumbre. Si totusi, am cautat insistent in opera sa macar un cuvant de bine despre romanii basarabeni, dar zadarnic. Dimpotriva. Am gasit in versurile lui multa desconsiderare; robia si biciul e totul ce mai puteau meritat popoarele asuprite de Imperiul rus."Mai pasteti, pasnice popoareDe ce a turmei libertate,Daca nici knutul nu o doare?Sa fie tunsa, sfasiataSi mostenirea fie-i toataDoar bici si jug, si clopotei..."Dupa perioada de aflare in surghiun, la 1823, Alexandr Puskin paraseste Basarabia si pleaca la Odesa. Am crezut ca nu va mai reveni in epitetele sale: "somnorosi", "prosti", deoarece, precum marturiseste Domnia sa unui prieten "... eu am parasit Moldova mea si m-am ivit in Europa". Insa, oricat ar fi de straniu, chiar si din Odesa (din Europa, adica) el continua sa-i prezinte pe moldoveni in aceleasi culori:"Iazik Italii zlatoiZvucit po ulite veseoloi,Gde hodit gordii slaveanin,Frantuz, ispanet, armeanin,I grek, i moldovan teajiolii..."In romaneste:"Dulce grai italianRasuna-n strazi si pe maidanPe unde-si are pasul gravFrantuz si spaniol si slav,Si grec, si armean, si moldovean bolnav..."A spus poetul si... a plecat. A plecat, ca ilustrul nostru clasic Vasile Alecsandri, pe buna dreptate sa-i raspunda cu urmatoarele versuri, recunostinta la atitudinea rusului, fata de poporul nostru:"Fiind mai negru ca tiganiiCe-ai tot cersit la noi cu anii,Tu, cel primit cu dor de susNici bogdaproste nu ne-ai spus.Cu dar de paine si de sare,Cu vin din beciul nostru mareTe-am ospatat. Iar tu in zoriRazand, te-ai scarnavit in flori.Apoi prin codri de mileniiAi tot umblat de dragul lelii.Ei, vezi atunci? Pun mana-n foc:Tu n-ai fost cal arab, ci PORC!Cine i-a permis sa ne ponegreasca, sa ne insulte in opera sa pe care rusii an de an o reediteaza si o popularizeaza nu numai la ei in tara, ci pe toate meridianele globului? Aceste injurii dainuie in opera sa. Iar noi, puskinizam in continuare localitatile din Moldova. In toate orasele si oraselile avem strazi ce-i poarta numele. In satul Dolna – muzeu si monument. La Chisinau – casa-muzeu si trei monumente s.a.m.d. Iar in centrul Aleii clasicilor literaturii romane de la Chisinau, aidoma unui feldfebel (fruntas), ca reprezentantul "fratelui mai mare" sta monumentul lui. Desi, din istorie este cunoscut ca acest monument, a fost inaltat in alta parte din parcul respectiv. Prin anii 60 al secolului trecut, cand s-a construit Aleea clasicilor, comunistii l-au stramutat, ca sa simbolizeze "influienta marii culturi ruse, prin persoana lui A.Puskin" asupra literaturii ...romane. L-au amplasat comunistii, in perioada sovietica. Monumentul propriu zis (autorul Opekusin) a fost inaugurat la Chisinau in anul 1887 si se afla intr-un colt al parcului, mai aproape de veceul public. In acel loc istoric ar fi bine sa fie reamplasat. Sunt convins ca ar fi ceva firesc. Ar insemna un adevar si un loc care-l merita un poet din partea poporului ce se respecta.* * * * *