645

Afftar jjjot!! =)))

Tatuka vorghesti! VSEM CITESKV. Voronin: “Cultura noastra inseamna rafale de vint naprasnic...” Stimate Doamne si Stimati Domni,Relieful culturii moldovenesti seamana foarte putin cu landsaftul undeva pastoral, obisnuit si confortabil, al Codrilor nostri strabuni. Cultura noastra inseamna rafale de vint naprasnic, riuri navalnice de munte, pante de neabordat, paduri maiestuoase. Si peste toate acestea – o stinca inalta si inaccesibila de granit. Si numele acestei stinci este Andrei Lupan.Nu stiu cum de a izbutit natura sa-l daruiasca pe acest om cu atitea talente: har poetic, uriasa autoritate de lider al organizatiei scriitoricesti, neasemuita fermitate civica si cumsecadenie omeneasca. O suma de calitati greu de imaginat in zilele noastre. Constat cu amaraciune ca noi toti, fiind, intr-o masura mai mare sau mai mica, contemporanii lui, n-am profitat din plin de posibilitate de a comunica cu el, de a intelege mai bine acele invataminte pe care le-a tras din viata sa un om, care a traversat curajos citeva epoci ce se deosebeau una de alta si care erau „ostile” una alteia. Un om care a ramas, pina la urma, nu pur si simplu o personalitate, ci o personalitate ce si-a sporit mereu geniul si si-a inmultit calitatile morale. El a fost un tinar si inflacarat erou romantic in cadrul miscarii ilegaliste interbelice din Basarabia, el a fost un creator dirz, cu convingeri de nezdruncinat in anii Puterii Sovietice, strain de orice conjuncturalism si fidel simtului sau estetic, el a ramas un cetatean curajos si neinfricat la inceputul anilor 90. „Nu-ti fie frica – nu renteaza!” – probabil ca aceasta a fost deviza morala launtrica a lui Andrei Lupan. Autoritatile il gratificau cu titluri si cu distinctii, el insa raminea in continuare un patriot „neimblinzit” si indaratnic al propriei constiinte si al propriului popor.Andrei Lupan s-a stins din viata chiar in toiul conflictului transnistrean. El s-a straduit sa ajunga pina la autoritati, sa se faca auzit de toti cei care au crescut la umbra autoritatii si slavei sale. El credea ca va putea opri nebunia razboiului civil. El insa nu a fost auzit, nu a fost primit, a fost respins. Pozitia lui era prea umana pentru niste indivizi care au cunoscut deja gustul singelui. Adevaratul lui patriotism moldovenesc nu era la mare cinste la acei, care detineau atunci frinele puterii.Andrei Lupan nu a murit, el a cazut. El s-a petrecut din viata asa cum se petrec din ea toti poetii adevarati. El a cazut ca un erou rebel, care a incercat sa apere cu pieptul sau, sa apere contra pingaririi, visul luminos la o Moldova frumoasa, buna si libera.Dusmanii lui lipsiti de talent s-au pierdut in neant, in timp ce valoroasa lui mostenire este cu noi. Viata lui extraordinara continua si in noul secol.Multumesc pentru atentie!http://www.timpul.md/Article.asp?idIssue=483&idRubric=5114&idArticle=12313
0