In primavara noi toti zicem ca Baba Dochia isi scutura cojoacele, dar putini s-au gandit ca e vorba despre o legenda veche dacica. Se spune ca DOCHIA a fost FIICA regelui dac DECEBAL! Cand Traian a cucerit Sarmizegetusa, capitala Daciei, el a vazut-o pe frumoasa Dochia si s-a indragostit lulea. Fata, fiind smechera, s-a imbracat ca un cioban, si-a pus 12 (in alta versiune 9) cojoace ca sa-l ascunda sub ele pe feciorasul sau Dragobete, si a reusit sa fuga de ucigasul roman prefacandu-se ca duce oile la pascut. Prin paduri si munti, prin nameti de zapada, ea tot arunca cate un cojoc ca sa-i fie mai usor. Intrun sfarsit a ajuns si s-a ascuns pe muntele sacru al dacilor, Ceahlau. Dochia se ruga Cerului s-o ajute ca ea si fiul sau sa nu fie gasiti de Traian si armatele sale. Atunci a aparut o Divinitate cereasca si ia transformat, impreuna cu turma de oi, intr-un sirag de stanci, iar sufletele lor s-au ridicat deasupra pamanturior dacice. De mii de ani, in fiecare primavara, Dochia toarna peste noi lacrimile sale ce ar trebui sa ne aminteasca de tatal ei, Decebal, si de stramosii nostri, Dacii. Pe cand Dragobete are grija sa dea dragoste intre fiii si fiicele dacilor pentru a naste pruncii continuitatii Daciei. Astazi pe muntele Ceahlau intradevar exista un complex de stanci aranjate foarte curios, care par a fi o marturie vie a acestui mit ...sau poate chiar adevar.