DACIA – o istorie furata!

* DACIA – O ISTORIE FURATA *O lume nebuna, nebuna, nebuna…lumea in care traim. Fugind de noi insine, ne cautam mereu in afara, fara sa stim ca acel afara nu e decat o alta reprezentare, lumea asa cum o vedem noi. ”Ceea ce il tulbura si il nelinisteste pe om, nu sunt lucrurile, ci opiniile si inchipuirile despre lucruri,” ar spune Epictet.In tot haosul societatii actuale, cu parveniti, snobi, filme americane etc. eu am, in momentele de liniste, o mangaiere: o „revolutie culturala”, acea a intoarcerii catre noi insine, ca indivizi, dar si ca popor, se va produce inevitabil. Nu vreau sa par profet, e doar o concluzie desprinsa din istorie.Istorie? Dar cine suntem noi? „Un popor de lenesi, de lasi, de ignoranti, de necivilizati, de betivi etc.” ar spune presa straina, dar si cea din tara. Am auzit atat de frecvent aceasta caracterizare in ultima vreme ca aproape am ajuns sa o si credem. Sunt unii dintre noi care nu se dau batuti, care cauta si incearca sa dovedeasca originea noastra nobila.Am cautat-o si eu. Si am aflat-o. Dar am aflat si altele: de secole, CINEVA incearca sa ne faca „amnezici” si lipsiti de identitate, sa ne spuna ca timp de aproape 1000 de ani nu avem istorie.Cati dintre noi stiu ca la Brasov, in muzeul primii scoli romanesti din scheii Brasovului se afla un manual redactat in limba romana care dateaza din secolul XIII? Dar parca noi nu stiam sa scriem pe atunci?Ma intreb insa unde au disparut toate cartile care se cheama „Dacia”.Medicul imparatului Traian, care l-a insotit pe acesta in razboaiele cu dacii, a scris o carte „Dacia” care insa nu s-a pastrat. Dimitrie Cantemir, acest mare erudit al neamului nostru, care desi aflat la curtea tarului Petru cel Mare, nu a incetat sa lupte pentru tara sa. Si el, in baza scrierilor antice la care a avut acces, a redactat o lucrare despre Dacia care „nu ni s-a pastrat”. Iarasi o pura intamplare.Mergand mai departe, in 1885 G. Cosbuc descoperea poemul „Zlatna oder von der Ruhe des Gamuthes” (Zlatna sau cumpana dorului) si-l publica in revista Tribuna. Din motive necunoscute el a ramas dat uitarii pana in 1971, cand a fost tradus de un alt poet transilvanean Mihai Gavril. Autorul aceste lucrari este insusi Martin Opitz, cel numit de Mihai Ibasescu in Istoria literaturii germane „cel mai de seama poet al veacului sau”. El a venit in Transilvania la invitatia principelui Gabriel Bethlen, unde s-a bucurat de cea mai mare pretuire.A cutreierat locurile si a fost atras de centru de aurari de la Zlatna, din muntii apuseni.Timp de 12 ani a adunat material pentru lucrarea „Dacia antiqua”, dar manuscrisul a disparut in conditii suspecte, in 1639 la moartea autorului. Martin Opitz a murit de ciuma la Danzig, la numai 42 de ani, iar munca sa de 12 ani privind istoria poporului nostru a pierit - ca atatea altea manuscrise.Lista nu se opreste insa aici. Dupa ce Bogdan Petriceicu Hasdeu a dovedit existenta unui substrat dacic al limbii noastre, combinand studiile de limba, cu cele filologice si istorice, s-a incercat discreditarea sa morala si stiintifica de catre latinsti. Lucrarea sa „Mitologia dacilor” s-a… „pierdut”. De asemeni, el a redactat un studiu partial in limba rusa, ramas in manuscris, din care s-a pastrat numai prima parte numita „Reminescente ale credintelor dacice”. Multe alte scrieri valoroase ale sale au ramas in manuscris. Nu m-ar mira sa fi disparut si acestea, caci la noi istoria se fura la comanda. Cate manuscrise nu au fost recent furate, luind drumul strainatatii? Cate piese arheologice nu au fost vandute la licitatiile din America?A, si sa nu uit! Cat de mult va fi deranjat Eminescu, prin ale sale scrieri politice, pe acest CINEVA care ne vrea fara memorie culturala si istorica, o demonstreaza chiar moartea sa. Nici manuscrisele lui nu au fost trecute cu vederea. Din celebra lada cu manuscrisele lui Eminescu nu ni s-a pastrat decat o ladita: e vorba de cele cateva caiete despachetate de Titu Maiorescu in 1902 pe masa Academiei. G. Munteanu, in finalul „Hyperionului” sau nota retoric: „nu poate fi aceasta toata productia lui Eminescu”…Tuturor celor care au vrut sa uitam cuvantul „Dacia” le voi raspunde cu cuvintele unui strain care ne-a vizitat tara in timpul lui Mihai Viteazu, lui Martin Opitz, parintele politicii germane moderne:„Calcand in goana gotiiCu altii-n sir grabitAl Daciei s-al Romeipamant de multi ravnit,Nu sterg a voastre numeCum nu v-au nici invinsDe v-ati pastrat luminaasa cum e inscris.Din departate Asiivenind pe cai gonaciPe greci sa ii supunaPe Misii si pe Traci,Cu biciul nici Atillacu hoardele de scitiNu pot frange neamulNepieritoarei ginti.Intr-un pardalnic tropotnavala lor zoreste.Iar slavii va-nconjuraca marea intr-un cleste.”/Diana Iane/