rgkot...расскажи поподробней! по крайней мере русские не мочат...
гагаузов уже давно замачили и даже кличку им дали - предатели. гагаузы испужались за сваю попку и поменяли веру. надо же было так абасраться. :=))))))))))
rgkot...так замачили или испугали и они поменяли? хуй там :-))...
гагаузы даже сваего языка не знают. Они полностью легли пад Расию и отсасали бальшой дрын. После чего они поменяли веру и забыли собственный язык их празвали чурками. :=)))))))))
jan feraru...10 Ты наверна эфиоп если пушкина любишь? Ай ай ай ай...
А ты видима жид,раз пастаянна тупова Моню Еминовича постишь))) причом судя па всиму,этот далпайоп кроме как адной строчки "Сунтем ромей ши писец"-ничево ни написал? =))))
jan feraru...13 А тваи радители предатели на гагауцком разговаривать...
Ферара,а ты кто-чурка или жид? Уж точна не ромей)) те еще тупейе,чем ты)))
rgkot...Jan Feraru: "... А шо ты так засмущался? ..." - где...
Щечки у тебя покраснели... :=)))
А ты предпачитаешь быть шлюшкой каторая лежит под русским? И ты даволен что твой народ назван словом - предатель? Мало того что веру предали, насрали на собственный язык...:=)))))))))
dw1...Еминович ваще ничего не писал)) Он проста тупой рамейский...
Зато из Эфиопии негра привезли, шоб он для русских написал пака Ваня лижал бухой под забором... :=))))))))
=))) Все нацианальнасти на земле скажут тибе спасиба! =)))
jan feraru...23 Щечки у тебя покраснели... :=))) А ты предпачитаешь...
Хуже рамеям пришлось.Сваих паетов также нет-хyй сасать и жопу всем лизать-это не стихи писать.Вот и пришлась рамеям себе жида брать в писатели главныйе =)))))
dw1...Тоня - убей сибя пожалуста)) Пох кто ты - афцейоб,жид,поляк,руский...
Привести негра из Эфиопии и чтобы он русским халопам стихи писал и баролся против существования крепостного крестьянства в Расее. Это же надо!!!! :=))))))))
И после всего этого его жену отхарили а самому пустили пулю в сраку... :=))))))))
jan feraru...27 Привести негра из Эфиопии и чтобы он русским халопам...
А Эминович умер в маладом возрасте ат стыда за рамеев,каторым он писал свайу куйню)) Так йему стало стыдна за самуйю главную нацийу куесосов и прадажных жоп -румынов))) Те сначала сваи жопы гилтеру прадали,а пато сталину - ромеям нравицца,когда их немцы или русские трахайут)) Тоня,а раньше,кагда не была вагонав исчо,и негде было трахать твайу маму,турки трахали ейо пряма на земле,как и всех ромейев)))))Ашэй тонел?)))
dw1...А Эминович умер в маладом возрасте ат стыда за рамеев,каторым...
Прикинь да, жену этого черножопого русского пуцкина отхарили во все дырки а патом пуцкину забадячили на пьяную голову пулю в очко. Прикь как не павизло пацану. Падох полным лохом! :=))))))))))
jan feraru...39 Твая мама после каждого отсоса про Сибирь расказывала....
Тонел,ты шо забыл,шо главный спец па маржам,сасанийу ухйов -ты самый главный спец сдесь? быстрейе за работу,афцейоп)) Жопа ищо не балит,животнайе без роду-без племени? горное угрёбище =)))) Ашэй,Тонел?))
Romania este patria noastra si a tuturor romanilor.
E Romania celor de demult si-a celor de mai apoi E patria celor disparuti si a celor ce va sa vie.
MIHAI EMINESCU
* Nationalitatea trebuie sa fie simtita cu inima si nu vorbita numai cu gura.
Ceea ce se simte si se respecta adanc se pronunta arareori.
* Calitatile morale ale unui popor atarna abstragand de clasa si de rasa, de starea sa economica.
* Deci conditia civilizatiei statului este civilizatia economica.
* Iubeste acest popor bland, omenesc pe spatele caruia diplomatii croiesc harti si razboaie, zugravesc imparatii despre care lui nici prin gand nu-i trece.
* Dacii sau romanii, romanii sau dacii, e indiferent, suntem romani si punctum. Nimeni n-are sa ne invete ce am fost sau ce-am trebui sa fim, voim ceea ce suntem “ROMANI”.
* Taranul este intr-o tara clasa cea mai pozitiva din toate cea mai conservatoare in limba, port, obicei, purtator al istorei unui popor, natia in intelesul cel mai adevarat al cuvantului.
* Stejarul nu creste pretutindeni, buruienile in tot locul.
* E pietroasa si incovoiata calea dreptatii dar e sigura.
* Munca este legea lumii modeme, care nu are loc pentu lenesi.
* Fiecine si mare si mic datoreste un echivalent de munca societatii in care traieste.
* Romanii au nenorocirea de a nu avea incredere in puterile lor proprii, noi nu ne-am convins inca ca puterea si mantuirea noastra in noi este.
* Trebuie sa simtim si sa ne intelegem cu acuratete, unul pe altul, pentru ca sa facem de rusine viclenia inamicilor nostri comuni, a caror tinta ramane totdeauna aceeasi si care nu vor nimic mai putin decat de a ne dezbina totdeauna.
* Oare sa fim un popor atat de batran incat sa fi pierdut memoria trecutului, sa nu stim ca numai in trecut si in pastrarea elementelor educative ale istoriei romane e radacina spornica a viitorului *
* Ideea statului e ideea armonizarii intereselor.
* Politica lingailor trebuie lasata pe seama lingailor pe flamura romanilor trebuie scrise pur si simplu vinetele noastre.
* Oare un popor care vede guvernul reprezentat de indivizi atat de venali si atat de mojici poate sa mai aiba constiinta de stat si respect de lege, in existenta carora nici nu crede.
* Patria un otel, poporul o amestecatura, biserica un teatru pentru politicieni, tara teren de exploatare pentru straini, viata noastra publica o ocazie pentru ilustrarea si ridicarea in sus a “imigratinii din catesi patru unghiurile lumii”
* Izvorul intarior al istoriei nationale, iubirea de limba, de datini si de popor sunt inlocuite la tinerime si ceilalti prin romane frantuzesti si cantarete pribege ale cafenelelor strainitatii. Un aer bolnavicios de coruptie, de frivolitate, de castig fara munca a cuprins plebea noastra rosie si infecteaza chiar sfera ce ramasese neatinsa de acest spirit. A crede ca o reactie puternica, in sensul national si istoric al cuvantului, ar mai cu putinta la noi in tara, ar insemna a se face jertfa unei desarte iluzii.
Patriotismul, cu toate acestea, nu este iubirea taranei, ci cu iubirea trecutului, fara cultul trecutului nu exista iubire de tara.
* Cu cat tara se satureaza cu elemente straine cu atat ea decade economic, intelectual si moral.
* Pretutindeni demagogia avida dupa putere si dupa voturile alegatorilor, exagereaza foarte chestiunile in paguba tarii si a po***tiei respective si c-o superficialitate vrednica de inferioritate intelectuala a acestui soi de oameni crede a putea seca, mari si pustii tari printr-o trasatura de condei.
* Mizeria materiala si morala a po***tiunilor, destrabalarea administratiei, risipa banului public, cumulul pasurilor, coruptia, toate acestea n-au a face, la dreptul vorbind, cu cutari sau cutari principii de guvernamant.
* E condamnat acest popor ca paginile istoriei lui sa fie manjite de indivizi straini, fara ca acestia sa justifice prin munca sau inteligenta o asemenea suplaritare.
* Statul demagogic devine o unealta in mana politicienilor.
Statul demagogic nu are respect pentru popor, pentru sanatatea lui, pentru traditiile lui, e statul egoismului. Statul demagogic e un mecanism fara imoralitate, fara suflet, fara ideal.
* In statul nostru demagogic, o oligarhie istorica nu se mai poate stabili la noi: tara a ajuns pe mana unor declasati din pricina carora rasa degenereaza, parazitismul e in floare, intriga si minciuna sunt mijloacele de ajungere oricat de sus.
* O natiune din sanul careia nu se ridica oameni de munca ci paraziti ce debiteaza fraze, e o natiune pe care o asteapta ruina si demoralizarea.
* E curios intr-adevar de-a vedea cum un popor ca al nostru caruia Dumnezeu i-a dat oase destul de proportionate si o istociune indestul de vie, si-a prefacut tocmai, adunarea in care ar fi trebuit sa trimita tot ce are mai bun, intr-un fel de menajerie de curiozitati etnologice si zoologice, a carei exemplare gandesc si vorbesc tot atat de ciudat pe cat de ciudat arata.
* Conducerea tarii e pe mana stalpilor de cafenele, partidele au ajuns stat in stat, oamenii lipsiti de merit traiesc din politica si prin politica, o clasa dominanta sa format din oameni neproductivi, clasele pozitive sunt doar o masa impozabila si exploatabila.
* Acesti oameni declasati sunt totodata instrumentele cele mai bune, pentru ca sunt cele mai coruptibile cu care se servesc strainii pentru a exploata tara, po***tiile ei autohtone.
* Inaintea negrei strainatati, care impanzeste tara, cad codrii nostri seculari si, impreuna cu ei, toata istoria, tot caracterul nostru. Moartea, descresterea po***tiei indeplineste apoi restul: starpirea fizica a neamului romanesc.
E deci... iubirea de adevar din partea feluritilor monstri adversari politici de-a nu mai vedea alta cauza de rele in tara, decat reactiunea.
Si cu toate acestea ar trebui sa stie toti ca dac-am fi inchipuiti si daca n-am sti bine ca nu exista nici putinta unei adevarate reactiuni in tara am trebui sa fim maguliti de acest epitet.
* Popoarele condamnate la nefericire precum pare a fi cel al nostru ajung a renunta la individualitatea lor, ajung la dorinta de a scapa de ele insele.
Scrieri cosmopolite si nihiliste din pene romane incearca a dovedi deja ca sentimentele de patrie si nationalitate sunt mofturi.
* O tara care ar apuca caile americanismului deplin, devine indiferenta pentru roman si devine cel mult o expresie geografica, o firma, un hotel, nu o patrie, nu un stat national.
* Fara a varsa o picatura de sange, fara munca, fara inteligenta, fara inima, strainii pun mana pe un pamant sfant a carui aparare ne-a costat pe noi rauri de sange, veacuri de munca, toata inteligenta noastra trecuta, toate miscarile cele mai sfinte ale inimii noastre.
* Sa nu ne miram daca organele noastre de publicitate au devenit in timpul din urma si mai impacioase, caci cum zice mai sus campionul presei boeme, contrarii vor sti sa ameteasca capetele oamenilor pana si a conducatorilor nostri cu promisiuni lucii dar etern M-I-N-C-I-N-O-A-S-E.
Isten, alld meg a magyart Jo kedvvel, boseggel, Nyujts feleje vedo kart, Ha kuzd ellenseggel; Bal sors akit regen tep, Hozz ra vig esztendot, Megbunhodte mar e nep A multat s jovendot!
Oseinket felhozad Karpat szent bercere, Altalad nyert szep hazat Bendeguznak vere. S merre zugnak habjai Tiszanak, Dunanak, Arpad hos magzatjai Felviragozanak.
Ertunk Kunsag mezein Ert kalaszt lengettel, Tokaj szolovesszein Nektart csepegtettel. Zaszlonk gyakran plantalad Vad torok sancara, S nyogte Matyas bus hadat Becsnek buszke vara.
Hajh, de buneink miatt Gyult harag kebledben, S elsujtad villamidat Dorgo fellegedben, Most rablo mongol nyilat Zugattad felettunk, Majd toroktol rabigat Vallainkra vettunk.
Hanyszor zengett ajkain Ozman vad nepenek Vert hadunk csonthalmain Gyozedelmi enek! Hanyszor tamadt tenfiad Szep hazam kebledre, S lettel magzatod miatt Magzatod hamvvedre!
Bujt az uldozott s fele Kard nyul barlangjaban, Szerte nezett s nem lele Honjat a hazaban, Bercre hag es volgybe szall, Bu s ketseg mellette, Verozon labainal, S langtenger folette.
Var allott, most kohalom, Kedv s orom ropkedtek, Halalhorges, siralom Zajlik mar helyettek. S ah, szabadsag nem virul A holtnak verebol, Kinzo rabsag konnye hull Arvank ho szemebol!
Szand meg isten a magyart Kit veszek hanyanak, Nyujts feleje vedo kart Tengeren kinjanak. Bal sors akit regen tep, Hozz ra vig esztendot, Megbunhodte mar e nep A multat s jovendot!
Desteapta-te, romane, din somnul cel de moarte, In care te-adancira barbarii de tirani Acum ori niciodata croieste-ti o alta soarta, La care sa se-nchine si cruzii tai dusmani.
Priviti, marete umbre, Mihai, Stefan, Corvine, Romana natiune, ai vostri stranepoti, Cu bratele armate, cu focul vostru-n vine, "Viata-n libertate ori moarte" strigam toti.
Preoti, cu crucea-n frunte caci oastea e crestina, Deviza-i libertate si scopul ei preasfant. Murim mai bine-n lupta, cu glorie deplina, Decat sa fim sclavi iarasi in vechiul nost' pamant.
M-am nascut pe teritoriu romanesc sovietizat !! Parintii nu sau lasat rusificati!! In prezent sunt ROMAN DIN BASARABIA!! Sper ca intr-o zi voi dansa HORA UNIRII in Piata Marii Adunari Nationale din Chisinau cu fratii de peste Prut!!!
Isten, alld meg a magyart Jo kedvvel, boseggel, Nyujts feleje vedo kart, Ha kuzd ellenseggel; Bal sors akit regen tep, Hozz ra vig esztendot, Megbunhodte mar e nep A multat s jovendot!
Oseinket felhozad Karpat szent bercere, Altalad nyert szep hazat Bendeguznak vere. S merre zugnak habjai Tiszanak, Dunanak, Arpad hos magzatjai Felviragozanak.
Ertunk Kunsag mezein Ert kalaszt lengettel, Tokaj szolovesszein Nektart csepegtettel. Zaszlonk gyakran plantalad Vad torok sancara, S nyogte Matyas bus hadat Becsnek buszke vara.
Hajh, de buneink miatt Gyult harag kebledben, S elsujtad villamidat Dorgo fellegedben, Most rablo mongol nyilat Zugattad felettunk, Majd toroktol rabigat Vallainkra vettunk.
Hanyszor zengett ajkain Ozman vad nepenek Vert hadunk csonthalmain Gyozedelmi enek! Hanyszor tamadt tenfiad Szep hazam kebledre, S lettel magzatod miatt Magzatod hamvvedre!
Bujt az uldozott s fele Kard nyul barlangjaban, Szerte nezett s nem lele Honjat a hazaban, Bercre hag es volgybe szall, Bu s ketseg mellette, Verozon labainal, S langtenger folette.
Var allott, most kohalom, Kedv s orom ropkedtek, Halalhorges, siralom Zajlik mar helyettek. S ah, szabadsag nem virul A holtnak verebol, Kinzo rabsag konnye hull Arvank ho szemebol!
Szand meg isten a magyart Kit veszek hanyanak, Nyujts feleje vedo kart Tengeren kinjanak. Bal sors akit regen tep, Hozz ra vig esztendot, Megbunhodte mar e nep A multat s jovendot!
первый нах
первый гагауз ушел нах.
первый гагуз вернулся с хуиа. :)
чурками прозвали русские гагаузов. несчастные гагаузы. :=)))
расскажи поподробней!
по крайней мере русские не мочат гагаузов в сортирах, как они это делают с чиченцами :-)))
даа, сегодня тот из них кто сидит под ником ЖФ явно веселый
но не очень бухой... по-рууски грамотно пишет...
Romania este patria noastra si a tuturor romanilor.
E Romania celor de demult si-a celor de mai apoi
E patria celor disparuti si a celor ce va sa vie.
MIHAI EMINESCU
* Nationalitatea trebuie sa fie simtita cu inima si nu vorbita numai cu gura.
Ceea ce se simte si se respecta adanc se pronunta arareori.
* Calitatile morale ale unui popor atarna abstragand de clasa si de rasa, de starea sa economica.
* Deci conditia civilizatiei statului este civilizatia economica.
* Iubeste acest popor bland, omenesc pe spatele caruia diplomatii croiesc harti si razboaie, zugravesc imparatii despre care lui nici prin gand nu-i trece.
* Dacii sau romanii, romanii sau dacii, e indiferent, suntem romani si punctum. Nimeni n-are sa ne invete ce am fost sau ce-am trebui sa fim, voim ceea ce suntem “ROMANI”.
* Taranul este intr-o tara clasa cea mai pozitiva din toate cea mai conservatoare in limba, port, obicei, purtator al istorei unui popor, natia in intelesul cel mai adevarat al cuvantului.
* Stejarul nu creste pretutindeni, buruienile in tot locul.
* E pietroasa si incovoiata calea dreptatii dar e sigura.
* Munca este legea lumii modeme, care nu are loc pentu lenesi.
* Fiecine si mare si mic datoreste un echivalent de munca societatii in care traieste.
* Romanii au nenorocirea de a nu avea incredere in puterile lor proprii, noi nu ne-am convins inca ca puterea si mantuirea noastra in noi este.
* Trebuie sa simtim si sa ne intelegem cu acuratete, unul pe altul, pentru ca sa facem de rusine viclenia inamicilor nostri comuni, a caror tinta ramane totdeauna aceeasi si care nu vor nimic mai putin decat de a ne dezbina totdeauna.
* Oare sa fim un popor atat de batran incat sa fi pierdut memoria trecutului, sa nu stim ca numai in trecut si in pastrarea elementelor educative ale istoriei romane e radacina spornica a viitorului *
* Ideea statului e ideea armonizarii intereselor.
* Politica lingailor trebuie lasata pe seama lingailor pe flamura romanilor trebuie scrise pur si simplu vinetele noastre.
* Oare un popor care vede guvernul reprezentat de indivizi atat de venali si atat de mojici poate sa mai aiba constiinta de stat si respect de lege, in existenta carora nici nu crede.
* Patria un otel, poporul o amestecatura, biserica un teatru pentru politicieni, tara teren de exploatare pentru straini, viata noastra publica o ocazie pentru ilustrarea si ridicarea in sus a “imigratinii din catesi patru unghiurile lumii”
* Izvorul intarior al istoriei nationale, iubirea de limba, de datini si de popor sunt inlocuite la tinerime si ceilalti prin romane frantuzesti si cantarete pribege ale cafenelelor strainitatii. Un aer bolnavicios de coruptie, de frivolitate, de castig fara munca a cuprins plebea noastra rosie si infecteaza chiar sfera ce ramasese neatinsa de acest spirit. A crede ca o reactie puternica, in sensul national si istoric al cuvantului, ar mai cu putinta la noi in tara, ar insemna a se face jertfa unei desarte iluzii.
Patriotismul, cu toate acestea, nu este iubirea taranei, ci cu iubirea trecutului, fara cultul trecutului nu exista iubire de tara.
* Cu cat tara se satureaza cu elemente straine cu atat ea decade economic, intelectual si moral.
* Pretutindeni demagogia avida dupa putere si dupa voturile alegatorilor, exagereaza foarte chestiunile in paguba tarii si a po***tiei respective si c-o superficialitate vrednica de inferioritate intelectuala a acestui soi de oameni crede a putea seca, mari si pustii tari printr-o trasatura de condei.
* Mizeria materiala si morala a po***tiunilor, destrabalarea administratiei, risipa banului public, cumulul pasurilor, coruptia, toate acestea n-au a face, la dreptul vorbind, cu cutari sau cutari principii de guvernamant.
* E condamnat acest popor ca paginile istoriei lui sa fie manjite de indivizi straini, fara ca acestia sa justifice prin munca sau inteligenta o asemenea suplaritare.
* Statul demagogic devine o unealta in mana politicienilor.
Statul demagogic nu are respect pentru popor, pentru sanatatea lui, pentru traditiile lui, e statul egoismului. Statul demagogic e un mecanism fara imoralitate, fara suflet, fara ideal.
* In statul nostru demagogic, o oligarhie istorica nu se mai poate stabili la noi: tara a ajuns pe mana unor declasati din pricina carora rasa degenereaza, parazitismul e in floare, intriga si minciuna sunt mijloacele de ajungere oricat de sus.
* O natiune din sanul careia nu se ridica oameni de munca ci paraziti ce debiteaza fraze, e o natiune pe care o asteapta ruina si demoralizarea.
* E curios intr-adevar de-a vedea cum un popor ca al nostru caruia Dumnezeu i-a dat oase destul de proportionate si o istociune indestul de vie, si-a prefacut tocmai, adunarea in care ar fi trebuit sa trimita tot ce are mai bun, intr-un fel de menajerie de curiozitati etnologice si zoologice, a carei exemplare gandesc si vorbesc tot atat de ciudat pe cat de ciudat arata.
* Conducerea tarii e pe mana stalpilor de cafenele, partidele au ajuns stat in stat, oamenii lipsiti de merit traiesc din politica si prin politica, o clasa dominanta sa format din oameni neproductivi, clasele pozitive sunt doar o masa impozabila si exploatabila.
* Acesti oameni declasati sunt totodata instrumentele cele mai bune, pentru ca sunt cele mai coruptibile cu care se servesc strainii pentru a exploata tara, po***tiile ei autohtone.
* Inaintea negrei strainatati, care impanzeste tara, cad codrii nostri seculari si, impreuna cu ei, toata istoria, tot caracterul nostru. Moartea, descresterea po***tiei indeplineste apoi restul: starpirea fizica a neamului romanesc.
E deci... iubirea de adevar din partea feluritilor monstri adversari politici de-a nu mai vedea alta cauza de rele in tara, decat reactiunea.
Si cu toate acestea ar trebui sa stie toti ca dac-am fi inchipuiti si daca n-am sti bine ca nu exista nici putinta unei adevarate reactiuni in tara am trebui sa fim maguliti de acest epitet.
* Popoarele condamnate la nefericire precum pare a fi cel al nostru ajung a renunta la individualitatea lor, ajung la dorinta de a scapa de ele insele.
Scrieri cosmopolite si nihiliste din pene romane incearca a dovedi deja ca sentimentele de patrie si nationalitate sunt mofturi.
* O tara care ar apuca caile americanismului deplin, devine indiferenta pentru roman si devine cel mult o expresie geografica, o firma, un hotel, nu o patrie, nu un stat national.
* Fara a varsa o picatura de sange, fara munca, fara inteligenta, fara inima, strainii pun mana pe un pamant sfant a carui aparare ne-a costat pe noi rauri de sange, veacuri de munca, toata inteligenta noastra trecuta, toate miscarile cele mai sfinte ale inimii noastre.
* Sa nu ne miram daca organele noastre de publicitate au devenit in timpul din urma si mai impacioase, caci cum zice mai sus campionul presei boeme, contrarii vor sti sa ameteasca capetele oamenilor pana si a conducatorilor nostri cu promisiuni lucii dar etern M-I-N-C-I-N-O-A-S-E.
Isten, alld meg a magyart
Jo kedvvel, boseggel,
Nyujts feleje vedo kart,
Ha kuzd ellenseggel;
Bal sors akit regen tep,
Hozz ra vig esztendot,
Megbunhodte mar e nep
A multat s jovendot!
Oseinket felhozad
Karpat szent bercere,
Altalad nyert szep hazat
Bendeguznak vere.
S merre zugnak habjai
Tiszanak, Dunanak,
Arpad hos magzatjai
Felviragozanak.
Ertunk Kunsag mezein
Ert kalaszt lengettel,
Tokaj szolovesszein
Nektart csepegtettel.
Zaszlonk gyakran plantalad
Vad torok sancara,
S nyogte Matyas bus hadat
Becsnek buszke vara.
Hajh, de buneink miatt
Gyult harag kebledben,
S elsujtad villamidat
Dorgo fellegedben,
Most rablo mongol nyilat
Zugattad felettunk,
Majd toroktol rabigat
Vallainkra vettunk.
Hanyszor zengett ajkain
Ozman vad nepenek
Vert hadunk csonthalmain
Gyozedelmi enek!
Hanyszor tamadt tenfiad
Szep hazam kebledre,
S lettel magzatod miatt
Magzatod hamvvedre!
Bujt az uldozott s fele
Kard nyul barlangjaban,
Szerte nezett s nem lele
Honjat a hazaban,
Bercre hag es volgybe szall,
Bu s ketseg mellette,
Verozon labainal,
S langtenger folette.
Var allott, most kohalom,
Kedv s orom ropkedtek,
Halalhorges, siralom
Zajlik mar helyettek.
S ah, szabadsag nem virul
A holtnak verebol,
Kinzo rabsag konnye hull
Arvank ho szemebol!
Szand meg isten a magyart
Kit veszek hanyanak,
Nyujts feleje vedo kart
Tengeren kinjanak.
Bal sors akit regen tep,
Hozz ra vig esztendot,
Megbunhodte mar e nep
A multat s jovendot!
Сидит на унитазе Змей Горыныч и размышляет:
- До чего упрямый богатырь, этот Илья Муромец! Выходит и то с трудом!
Desteapta-te, romane, din somnul cel de moarte,
In care te-adancira barbarii de tirani
Acum ori niciodata croieste-ti o alta soarta,
La care sa se-nchine si cruzii tai dusmani.
Priviti, marete umbre, Mihai, Stefan, Corvine,
Romana natiune, ai vostri stranepoti,
Cu bratele armate, cu focul vostru-n vine,
"Viata-n libertate ori moarte" strigam toti.
Preoti, cu crucea-n frunte caci oastea e crestina,
Deviza-i libertate si scopul ei preasfant.
Murim mai bine-n lupta, cu glorie deplina,
Decat sa fim sclavi iarasi in vechiul nost' pamant.
M-am nascut pe teritoriu romanesc sovietizat !!
Parintii nu sau lasat rusificati!!
In prezent sunt ROMAN DIN BASARABIA!!
Sper ca intr-o zi voi dansa HORA UNIRII in Piata Marii Adunari Nationale din Chisinau cu fratii de peste Prut!!!
Right ! NOW ! ha ha ha ha ha
I am an antichrist
I am an anarcist
Don't know what I want but
I know how to get it
I wanna destroy the passer by cos I
I wanna BE anarchy !
No dogs body
Anarchy for the U.K it's coming sometime and maybe
I give a wrong time stop a traffic line
your future dream is a shopping scheme cos I
I wanna BE anarchy !
In the city
How many ways to get what you want
I use the best I use the rest
I use the NME I use anarchy cos I
I wanna BE anarchy !
THE ONLY WAY TO BE !
Is this the M.P.L.A
Or is this the U.D.A
Or is this the I.R.A
I thought it was the U.K or just
another country
another council tenancy
I wanna be an anarchist
Oh what a name
Get PISSED DESTROY !
ELJEN A MAGYAROK!!!
Isten, alld meg a magyart
Jo kedvvel, boseggel,
Nyujts feleje vedo kart,
Ha kuzd ellenseggel;
Bal sors akit regen tep,
Hozz ra vig esztendot,
Megbunhodte mar e nep
A multat s jovendot!
Oseinket felhozad
Karpat szent bercere,
Altalad nyert szep hazat
Bendeguznak vere.
S merre zugnak habjai
Tiszanak, Dunanak,
Arpad hos magzatjai
Felviragozanak.
Ertunk Kunsag mezein
Ert kalaszt lengettel,
Tokaj szolovesszein
Nektart csepegtettel.
Zaszlonk gyakran plantalad
Vad torok sancara,
S nyogte Matyas bus hadat
Becsnek buszke vara.
Hajh, de buneink miatt
Gyult harag kebledben,
S elsujtad villamidat
Dorgo fellegedben,
Most rablo mongol nyilat
Zugattad felettunk,
Majd toroktol rabigat
Vallainkra vettunk.
Hanyszor zengett ajkain
Ozman vad nepenek
Vert hadunk csonthalmain
Gyozedelmi enek!
Hanyszor tamadt tenfiad
Szep hazam kebledre,
S lettel magzatod miatt
Magzatod hamvvedre!
Bujt az uldozott s fele
Kard nyul barlangjaban,
Szerte nezett s nem lele
Honjat a hazaban,
Bercre hag es volgybe szall,
Bu s ketseg mellette,
Verozon labainal,
S langtenger folette.
Var allott, most kohalom,
Kedv s orom ropkedtek,
Halalhorges, siralom
Zajlik mar helyettek.
S ah, szabadsag nem virul
A holtnak verebol,
Kinzo rabsag konnye hull
Arvank ho szemebol!
Szand meg isten a magyart
Kit veszek hanyanak,
Nyujts feleje vedo kart
Tengeren kinjanak.
Bal sors akit regen tep,
Hozz ra vig esztendot,
Megbunhodte mar e nep
A multat s jovendot!