ROMANIA pentru cei care nu o cunosc

Stema nationala a RomanieiPreocuparea pentru o stema reprezentativa, sintetica, dateaza in Romania inca de la inceputul secolului al XIX-lea. In momentul in care au fost infiintate Arhivele Statului, iar studiile de sigilografie s-au dezvoltat, expertii in heraldica au identificat stemele judetelor, provinciilor, insemnele heraldice ale marilor latifundiari s.a. Dupa 1859 (an in care Tara Romaneasca si Moldova s-au unit intr-un singur stat, Romania) s-a pus problema unei steme reprezentative. In anul 1863 a fost gasita solutia reunirii simbolurilor traditionale ale Tarii Romanesti (vulturul de aur cruciat) si ale Moldovei (bourul cu stea intre coarne). Ulterior, Comisia nationala de heraldica a propus o stema rezultata din combinarea simbolurilor traditionale ale tuturor provinciilor romanesti: Tara Romaneasca, Moldova, Bucovina, Transilvania, Maramures, Crisana, Banat si Oltenia. Stema a fost adoptata de Guvernul Romaniei si s-a aflat in uz pana in 1921 cand, in urma Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, a fost creata noua stema a Romaniei Mari prin adaugarea simbolurilor instituite in 1872: insemnele Casei de Hohenzollern (Casa regala europeana care-si are originile in zorile Evului Mediu. Ea a dat Romaniei patru regi, primul dintre ei - Carol I, 1866-1914 - fiind cel care a ridicat tara la nivel de regat in 1881); coroana Romaniei (facuta din otelul unui tun capturat la Plevna in timpul Razboiului de Independenta din 1877-1878, in urma caruia, prin vitejia soldatilor romani, tara si-a castigat independenta fata de Imperiul Otoman) si doi delfini cu cozile ridicate dispusi fata in fata, simbolizand Dobrogea.Stema Romaniei Mari a fost inlocuita in 1947 - cand, sub presiunea trupelor sovietice de ocupatie, a fost proclamata Republica Populara Romana - printr-o efigie decorativa intruchipand bogatiile tarii, incadrate de spice de grau, avand ca fundal un rasarit de soare, iar in partea superioara o stea rosie.Imediat dupa Revolutia din 1989, s-a pus problema conferirii unei noi steme, reprezentative pentru Romania.Stema actuala a Romaniei are ca element central vulturul de aur cruciat. In mod traditional, acest vultur apare pe stemele judetului Arges, orasului Pitesti si orasului Curtea de Arges. El simbolizeaza dinastia Basarabilor, nucleul in jurul caruia a fost organizata Tara Romaneasca, provincie ce a jucat rolul hotarator in destinul istoric al intregii Romanii. Vulturul, simbol al latinitatii si pasare de prim rang in heraldica, intruchipeaza curajul, hotararea, zborul spre marile inaltimi, puterea, grandoarea. El troneaza, de asemenea, pe stema Transilvaniei. Scutul pe care sta este de azur, simbolizand cerul. Vulturul tine in gheare insemnele suveranitatii: un sceptru si o sabie, aceasta din urma reamintind de domnitorul Moldovei, Stefan cel Mare si Sfant (1456-1504), denumit si "Cavalerul lui Cristos", in timp ce sceptrul il evoca pe Mihai Viteazul (1593-1601), primul unificator al Tarilor Romane (1600). Pe pieptul pasarii se afla un blazon impartit in campuri heraldice cu simbolurile privinciilor istorice romanesti (Tara Romaneasca, Moldova, Transilvania, Banat si Crisana), precum si doi delfini, amintind de litoralul Marii Negre. In primul camp se gaseste stema Tarii Romanesti pe azur: un vultur, tinand in cioc o cruce ortodoxa de aur, insotit de un soare de aur la dreapta si o luna noua de aur la stanga. In campul al doilea se afla stema traditionala a Moldovei: un bour negru cu o stea intre coarne, un trandafir cu cinci petale in partea dreapta si o semiluna la stanga, ambele de argint. Al treilea camp al stemei reprezinta stema traditionala a Banatului si a Olteniei: deasupra valurilor, un pod galben cu doua arce de bolta (simbolizand podul peste Dunare al imparatului roman Traian), de unde iese un leu de aur tinand un palos in laba din dreapta fata. In cel de-al patrulea camp ni se infatiseaza stema Transilvaniei cu Maramuresul si Crisana: un scut impartit in doua printr-o linie ingusta, astfel: deasupra, pe un fond de azur, se afla un vultur negru cu gheare de aur, ce are la dreapta un soare de aur, iar la stanga o semiluna de argint; dedesubt se gasesc sapte turnuri crenelate, plasate in doua registre, in primul - patru turnuri, in al doilea - trei. Sunt, de asemenea, reprezentate teritoriile adiacente Marii Negre, pe fond de azur: doi delfini afrontati, dispusi cu capul in jos.Drapelul RomanieiDrapelul Romaniei este un tricolor: rosu, galben si albastru. El nu a suferit transformari majore de-a lungul istoriei. Doar distributia culorilor (in materie de proportie si pozitie) s-a schimbat intr-o anumita masura, fiind egalizata dupa Revolutia de la 1848 cand, sub impactul spiritului revolutionar francez, multe dintre statele Europei au adoptat ca drapel national steagul standard cu trei culori.Documente sigilografice atesta faptul ca in unele epoci istorice, drapelul romanesc avea dispuse orizontal cele trei culori, cu rosul in partea superioara, galbenul la mijloc si albastrul la baza. De asemenea, proportia culorilor nu a fost mereu aceeasi cu cea de acum (33% pentru fiecare culoare). Esentialmente, cele trei culori pot fi identificate pe steaguri datand din vremea lui Mihai Viteazul si chiar a lui Stefan cel Mare.Tricolorul romanesc (culorile rosu, galben si albastru se regasesc, de asemenea, si pe stema Romaniei) a rezistat ca simbol chiar si dupa venirea comunismului in aceasta tara, cand intreaga heraldica a satelitilor U.R.S.S.-ului era caricaturizata.Drapelul Romaniei are culorile plasate vertical precum urmeaza: albastru (la lance), galben (in mijloc) si rosu (in afara). Latimea fiecarei culori este o treime din lungime. Albastrul este cobalt, galbenul - crom, iar rosul - vermillon.Imnul national al RomanieiVersurile imnului national apartin lui Andrei Muresanu (1816-1863), poet de factura romantica, ziarist, traducator, un adevarat tribun al epocii marcate de Revolutia de la 1848. Muzica a fost compusa de Anton Pann (1796-1854), poet si etnograf, om de mare cultura, cantaret si autor de manuale de muzica.Poemul "Un rasunet" al lui Andrei Muresanu, scris si publicat in timpul Revolutiei de la 1848, a fost pus pe note in doar cateva zile, de vreme ce il aflam cantat pentru prima oara pe data de 29 iunie 1848 la Ramnicu Valcea (in Tara Romaneasca Revolutia a izbucnit pe 11 iunie). Poemul va deveni imn sub titlul "Desteapta-te, romane!", castingandu-si instantaneu gloria recunoscuta datorita mesajului energic si mobilizator pe care-l contine. Incepand din 1848, "Desteapta-te, romane!" a fost un cantec foarte drag romanilor, insuflandu-le curajul in timpul momentelor cruciale, atat in timpul Razboiului de Independenta (1877-1878), cat si in luptele din primul si cel de-al doilea razboi mondial.In momentele de criza de dupa 23 august 1944, cand, dupa lovitura de stat, Romania a intors armele impotriva Germaniei hitleriste, participand la razboi in tabara aliatilor, acest imn s-a aflat in mod spontan pe buzele tuturor si a fost transmis pe postul national de radio, imbarbatand intreaga tara.Acelasi lucru s-a intamplat si pe 22 Decembrie 1989 in timpul revolutiei anticomuniste; imnul s-a inaltat spontan pe strazi, insotind uriasele mase de oameni, risipind frica de moarte si unind intregul popor in sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn national a venit de la sine, sub formidabila presiune a manifestantilor.