Prezente economice occidentale in 1999

Investitiile pe piata MoldoveiPrincipalele state occidentale ce investesc in Republica Moldova sunt SUA, Germania, Franta, Marea Britanie, Spania, iar printre companiile cu cele mai mari investitii in RM se afla "Union Fenosa" (Spania), Sudzucker (Germania), France Telecom (Franta), KNAUF (Germania), QBE Insurance Group (Australia), Steilman (Germania), Moldcell (Turcia), BTR (Banca Turco-Romana), Grape Valley (Moldova-Irlanda) si Farmaco (SUA).49% din capitalul strain venit in RM a fost investit in sectorul energetic si gaz, 20% - in industria prelucratoare, 13% - in comert, 5% in transport si 3% in hoteluri si restaurante. In aceste sectoare au investit majoritatea statelor Comunitatii Europene si Rusia. Rusia se plaseaza pe primul loc, insa investitiile efectuate nu pot fi considerate ca o contributie reala, deoarece includ datoriile Moldovei in sectorul energetic si gaz.Valoarea totala a investitiei directe realizate in Basarabia, in perioada anilor 1992-1999, se ridica la circa 366 milioane dolari USD - o cifra cat se poate de modesta. Un factor descurajant pentru potentialii investitori straini, este lipsa de materie prima in sectorul industrial si dependenta energetica de aproape suta la suta fata de tarile vecine.Puterea de cumparare a populatiei este scazuta, ca urmare se fac investitii cu preponderenta in structurile orientate spre piata externa, utilizand doar forta ieftina de munca a Moldovei. Lipsa tehnologiilor moderne nu permite exportul produselor realizate pe plan local spre tarile dezvoltate. Pentru marfurile moldovenesti este deschisa in special piata CSI, unde se trece cu vederea calitatea, in schimb conteaza preturile reduse la produse.Investitia in agricultura este unica sursa a RM insa ea nu este atat de atractiva pentru investitorii straini, deoarece depinde in primul rand de conditiile climaterice. O alta piedica, ce nu poate fi trecuta cu vederea, este procedura birocratica de obtinere a licentelor care prevede zeci de autorizatii si semnaturi. Procesul dureaza cateva luni trebuie prezentate tencuri de documente pentru a fi aprobate de o multime de structuri. Din aceasta cauza, la jumatate de drum, deseori investitorii renunta la proiect, la banii investiti deja, cu gandul ca macar in viitor nu vor mai pierde alte surse financiare.Economia subterana prin insasi existenta ei descurajeaza investitiile legale. Aproape nici un agent economic nu-si declara propriul venit. O influenta negativa asupra climatului investitional o au si factorii externi. Investitorul nu poate sa patrunda pe pietele CSI din cauza problemelor ce apar in timpul tranzitarii marfurilor pe teritoriul Ucrainei. De asemenea, nesolutionarea problemei teritoriale cu Transnistria franeaza activitatea investitorilor straini.Republica Moldova, cu economia sa subterana dezvoltata, cu nivelul inalt al coruptiei, cu nivelul crescut al inflatiei, cu infrastructura sa subdezvoltata, cu piata mica de desfacere, cu capacitatea slaba de cumparare a populatiei, in lipsa materiei prime si a zacamintelor naturale ar putea atrage capitalul strain numai in conditii fiscale mai avantajoase decat in tarile vecine, Romania si Ucraina. Prognozele pentru anii viitori sunt insa pesimiste atata timp cat nu exista o stabilitate, inclusiv si mai ales legislativa. In continuare, am selectat, cu titlu de exemplu, doar cateva dintre investitiile occidentale mai insemnate pentru economia Moldovei. SpaniaCea mai mare afacere a anului 2000 a fost vanzarea Retelelor electrice de distributie (RED) Chisinau, Centru si Sud, compania spaniola "Union Fenosa" devenind cel mai mare investitor. Afacerea s-a incheiat la 7 februarie 2000, cand Guvernul a semnat un acord cu compania respectiva. Astfel s-a incheiat o "epopee" de mai bine de jumatate de an."Union Fenosa" a fost desemnata la 1 decembrie 1999 castigatoare a licitatiei internationale pentru privatizarea RED-urilor, desfasurata in perioada 2 august - 22 noiembrie 1999. La licitatie au mai participat companiile RAO UES (Rusia), Luganskoblenergo (Ucraina), Cinergy si AES (SUA), EdF Saur (Franta), ESB International (Irlanda) si ABB (Elvetia), ultimele cinci insa s-au retras la etapa a doua a concursului.Potrivit contractului de privatizare, "Union Fenosa" a achitat peste 25 mil USD pentru cele trei RED-uri si si-a asumat obligatiuni investitionale de 67 mil USD pe cinci ani. Cateva saptamani mai tarziu, deputatii comunisti au acuzat Guvernul ca a vandut ilicit, la un pret scazut, RED Chisinau, RED Sud si RED Centru. La inceputul lunii decembrie, Curtea de Conturi a verificat legalitatea vanzarii RED-urilor Chisinau, Centru si Sud firmei spaniole "Union Fenosa" si a depistat unele nereguli in procesul de privatizare, iar un deputat comunist a cerut anularea contractului cu "Union Fenosa". La inceputul lunii decembrie 2000 Presedintele Companiei spaniole "Union Fenosa", Ignacio Ibarra, a avertizat ca livrarile de energie electrica vor fi sistate in cazul in care in urmatoarele 10 zile nu vor fi deblocate conturile celor trei retele electrice de distributie RED-Chirinau, RED-Centru si RED-Sud. Ignacio Ibarra a declarat ca "Union Fenosa" a achitat datoria de aproximativ 9 milioane de lei care o avea fata de "Moldtranselectro" si care trebuia sa fie transferata direct, potrivit unui contract de cesiune a datoriilor, firmei transnistrene "Zajacond". Intreprinderea de Stat "Modtranselectro" are ciudate relatii contractuale cu firma transnistreana "Zajacond", care este de fapt o firma fantoma, unde activeaza o singura persoana fizica, nu desfasoara activitate economica, nu are angajati si nu plateste impozite. Cu toate ca datoria a fost achitata, litigiul judiciar continua, din care cauza conturile au ramas blocate, iar "Union Fenosa" nu poate sa achite platile fata de furnizorii de energie electrica. Desi spaniolii au cerut Guvernului sa se implice in solutionarea acestui conflict, demersul a ramas fara rezultat multa vreme. Comentariile care se fac pe seama piedicilor puse spaniolilor atribuie rusilor cea mai mare parte de vina, deoarece acestia sunt cei mai interesati sa mentina Moldova in raporturi de dependenta fata de resursele si distributia sistemului energetic.Republica Moldova risca sa ramana definitiv izolata de lumea civilizata printr-o noua "cortina de fier", de data aceasta energetica. Desi strategia energetica a Republicii Moldova, elaborata in 1999, prevede racordarea sistemului energetic la cel european in termen de 10 ani, actualul Executiv este mai mult preocupat de infiintarea unei companii mixte cu compania rusa "Inter RAO ES". Acest proiect va aprofunda si mai mult dependenta energetica a Republicii Moldova fata de Federatia Rusa, Chisinaul urmand a detine 12 % din actiunile acestei intreprinderi, Tiraspolul - 12 %, Rusiei revenindu-i partea cea mai mare - 76 %. Pentru a putea realiza exportul de energie electrica in Balcani, prevazut de proiectul in cauza, frecventele curentului electric la hotar trebuie egalizate iar pentru aceasta este necesara construirea unei noi linii de transport energetic care ar uni Chisinaul cu statia de transformare de la Vulcanesti. In timp ce Romania si Bulgaria au inceput deja testarile tehnice pentru racordarea la sistemul energetic european (UCTE), Republica Moldova risca sa ramana izolata in spatiul energetic post sovietic.Statele UniteO buna parte din mediul de afaceri, din legile necesare, s-au constituit datorita insistentei americane. Se poate spune ca majoritatea reformelor structurale initiate in Moldova sunt cel putin inspirate de americani. Tinta strategica este, evident, desprinderea fostilor aliati ai Rusiei din centura de influenta economica. pentru inceput. Agentia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala (USAID) a initiat numeroase programe de asistenta tehnica acordate Republicii Moldova orientate in principal asupra economiei si mai ales asupra sectorului agrar, care este sectorul de baza in economia tarii.Din 1993 USAID s-a concentrat asupra Programului de privatizare in masa, care avea drept scop privatizarea unui mare numar de intreprinderi mici, medii si mari. Astfel numarul intreprinderilor privatizate a sporit de la 568 in 1997 la 692 in 1998. Pina in prezent, 80% din intreprinderile mici au fost privatizate. A doua etapa a actiunii USAID a fost Reforma funciara, privatizarea pamantului din raza localitatilor urbane si rurale. Republica Moldova a inregistrat un progres semnificativ in privatizarea pamantului. Programul national de privatizare a pamantului, elaborat de Guvernul Republicii Moldova, dar scris de expertii USAID, a fost lansat in martie 1998, iar in februarie 1999 deja peste 800 de gospodarii depusesera cereri pentru a fi incluse in acest program. In conformitate cu Programul national de privatizare a pamantului, mai mult de jumatate din cele 840 de colhozuri au fost decolectivizate si au fost eliberate 200 000 de titluri de proprietate asupra pamantului. In anul 2001, programul reformei funciare s-a incheiat, practic toate terenurile agricole fiind acum privatizate, astfel ca persoanele individuale vor intra in posesia a 2,7 milioane de titluri de proprietate asupra pamantului. In prezent procesul de privatizare cuprinde nu numai sectorul agrar, unde se desfasoara reforma funciara, dar si sectorul energetic, telecomunicatiile, cele mai mari combinate de vinificatie si unele intreprinderi cerealiere, in genereal privatizarea ramurilor industriale strategice.Banca Mondiala si Fondul Monetar International, cu asistenta tehnica acordata de USAID, au intreprins cateva actiuni importante in vederea detasarii de la sistemul energetic sovietic monopolist (compania "Moldenergo") de aprovizionare a tarii cu resurse energetice, prin descentralizarea sistemului energetic, crearea Agentiei Nationale Independente pentru Reglementarea Energetica si adoptarea Legii cu privire la proiectul individual de privatizare a intreprinderilor din sectorul electro-energetic.Legea privind sistemul bugetar si procesul bugetar a fost adoptata la 24 mai 1996 si a intrat in vigoare din data publicarii ei, la 27 martie 1997. In iulie 1996, Parlamentul a adoptat clasificatia bugetara, elaborata de Ministerul Finantelor in conformitate cu conditiile si cerintele stabilite de FMI. In anul 1999 Parlamentul a adoptat de asemenea Legea privind finantele publice locale.Incepind cu anul 1997 a fost inregistrat un progres in procesul de constituire a sistemului trezorerial prin inchiderea tuturor conturilor de venituri si cheltuieli ale organizatiilor de stat si preluarea functiilor acestora de catre Trezorerie. Incepind cu luna aprilie 1998 sistemul computerizat a fost extins pentru a cuprinde toate trezoreriile teritoriale. Computerizarea Serviciului Fiscal de Stat a fost deasemenea sustinuta de USAID. Moldova a inregistrat un progres semnificativ in domeniul reformei fiscale. Crearea legislatiei fiscale unice a avansat considerabil fiind pe cale de finalizare Codul Fiscal unic. Concomitent, au fost organizate cursuri de instruire pentru mai mult de 3000 de contabili, oameni de afaceri si experti fiscali. USAID a mai acordat asistenta pentru Restructurarea sectorului financiar si crearea in cadrul Bancii Nationale a Moldovei a unui departament de supraveghere bancara si a contribuit la perfectionarea si modificarea legilor si actelor normative in vigoare in domeniul respectiv. A fost creat sectorul bancar privat si piata de capital in Moldova ca rezultat al crearii organelor de stat autonome: Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si Bursa de Valori a Moldovei. Cu asistenta tehnica acordata de USAID a fost inaugurat in luna iunie 1998 si Depozitarul National al Valorilor Mobiliare din Moldova, organ de reglementare ce supravegheaza si elibereaza licente agentilor economici din sectorul privat. Proiectul reformei juridiciare, initiat in 1998 si finatat de USAID, a acordat asistenta Ministerului Justitiei in evaluarea proiectului Codului Civil pentru crearea bazei legislatiei comerciale. USAID a adus experti si a alocat fonduri pentru a ajuta Moldova sa revizuiasca si sa adopte legislatia electorala si procedurile de organizare a alegerilor democratice.Jurisprudenta sovietica a fost in ultimii patru ani aproape complet inlaturata. Proiectul reformei administratiei publice locale, finatat de USAID, demareaza in anul 2000 si va fi organizat in trei etape: autonomia fiscala, eficienta democratica si guvernarea democratica la nivelul autoritatilor locale.USAID a oferit bani in scopul sustinerii initiativelor economice si politice, restructurarea economica si promovarea sectorului privat, administratia publica si reforma autoritatilor locale, participarea cetatenilor si ONG urilor/organizatiilor locale la procesul de luare a deciziilor, mass-media si autoritatea legii in sporirea transparentei autoritatilor legislative si executive in Moldova. Tot americanii au acordat asistenta tehnica in organizarea alegerilor, au asistat observatorii nationali si internationali si au acordat asistenta logistica partidelor politice, institutiilor guvernamentale si ONG-urilor.Intre investitiile directe americane se numara si Compania americana Avakx Industries care a cumparat, in 1999, 59% din actiunile Prima SA din comuna Sangera, municipiul Chisinau care producea articole de marochinarie, haine din piele. Din lipsa de materie prima fabrica practic stationa. Avakx Industries intentioneaza, dupa procurarea intregului pachet de actiuni, sa reprofileze intreprinderea intr-un centru de deservire a fermierilor, investind in acest scop 500 mii USD.Cea mai spectaculoasa tranzactie la Bursa de Valori a anului 1999 a fost realizata in beneficiu american, statul oferind, contra cost, desigur, unei firme americane 28,6 % din actiunile ce le detinea in Vitanta-Intravest SA la pretul de 10 milioane de lei. Au fost vandute, in total, 413 921 de actiuni ale statului in valoare de 25,01 lei actiunea. Compania Intravest Finance and Investment Company Est din Liechtenstein detine pachetul majoritar (57 %) in Societatea pe actiuni Vitanta-Intravest, cel mai mare producator de bere din Republica Moldova.In anul 2001 Fondul International pentru Dezvoltarea Agriculturii (IFAD) si Guvernul SUA vor initia un proiect de sustinere si incurajare a crearii unor intreprinderi mici si a cooperativelor agricole de deservire. Este prevazuta, in special, crearea a 40 de asociatii de economii si imprumut in judetul Ungheni si a unor fonduri de sustinere a agentilor economici din sectorul agrar din acest judet. Producatorii agricoli vor putea obtine credite partial rambursabile, pentru realizarea propriilor proiecte. Initial, proiectul va fi experimentat doar in judetul Ungheni, urmand sa fie extins si in alte judete ale republicii. IFAD va acorda 8 milioane USD, iar Guvernul SUA - 10 milioane USD, prin intermediul companiei "Citizen's Network".Marea BritanieDoua companii engleze - "Hollywood International" si "Premium Brand" - s-au anuntat interesate de produsele de vinificatie moldovenesti, in cadrul unei vizite efectuate in luna noiembrie 2000, in Marea Britanie, a managerilor unor intreprinderi din Republica Moldova. In perioada 17-24 noiembrie 2000, directorii a sase intreprinderi din Republica Moldova au efectuat o vizita in Marea Britanie, la initiativa Organizatiei pentru promovarea exporturilor din Moldova (OPEM). Reprezentantii celor doua companii engleze s-au anutat dispusi sa comercializeze pe pietele britanice produsele SA "Clasic Vin" din Straseni, SA "Fabrica de vinuri" din Taraclia si SA "Cricova Acorex" din Cricova, considerand ca produsele vinicole moldovenesti au sanse de afirmare pe pietele de desfacere din Marea Britanie. Cele doua parti au convenit ca expertii de la firmele britanice sa efectueze in prima jumatate a anului 2001 o vizita de documentare in Republica Moldova, pentru a examina tehnologiile si capacitatile de producere ale intreprinderilor moldovenesti, precum si gama de produse fabricate de cele trei intreprinderi.In 17 ianuarie 2001 a fost semnat Memorandumul de intelegere intre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord privind cooperarea tehnica intre cele doua state. Cooperarea tehnica dintre Republica Moldova si Regatul Unit a inceput in anul 1995, Marea Britanie a acordat asistenta tehnica in valoare de 6 milioane USD pentru dezvoltarea sectorului financiar-bancar, privat si a celui agricol, a infrastructurii sociale, pentru intarirea relatiilor economice externe, dezvoltarea sistemelor de creditare rurala etc.Incepand cu anul 2001 Moldova va benefica anual de o asistenta in valoare de 2 milioane lire sterline. O reprezentanta a Departamentului pentru Dezvoltarea Internationala din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Regatului Unit s-a instalat la Chisinau din ianuarie 2001.Pentru a-si sublinia pozitia fata de Rusia cat mai clar Ambasadorul Marii Britanii in Republica Moldova, cu sediul la Bucuresti, Richard Peter Ralph anuntat ca Raioanele din stanga Nistrului nu vor beneficia de asistenta tehnica acordata Republicii Moldova de Guvernul Marii Britanii. Ambasadorul a afirmat ca ii considera pe secesionistii din Tiraspol un factor destabilizator. In perioada 1995-1999, Regatul Unit al Marii Britanii a acordat Republicii Moldova asistenta tehnica in valoare de aproximativ 3,7 milioane de lire sterline (aproximativ 6 milioane USD), iar pentru anul 2000 au fost alocate 1,6 milioane de lire sterline. Nici Statele Unite si nici alte tari occidentale nu mai sunt dispuse sa accepte sa-i lase pe cazacii si rusii din Transnistria sa se inarmeze din banii lor. Tiraspolul a inghitit 500 de milioane de dolari din cele 2 miliarde incasate de Moldova din 1990 pana astazi.JaponiaLa sfarsitul lunii noiembrie 2000 la Chisinau au fost prezenti reprezentanti ai Centrului japonez din Ucraina si ai Comitetului pentru cooperarea cu statele noi independente de pe langa Ministerul Afacerilor Externe al Japoniei. Specialistii japonezi s-au implicat in instruirea managerilor intreprinderilor mici si mijlocii din republica, in special a managerilor intreprinderilor care isi exporta, in mare parte, productia. Guvernul Japoniei si-a anuntat interesul si in crearea, in Republica Moldova, a sistemului de leasing in agricultura. Cu suportul financiar al Guvernului Japoniei, pana la finele lunii martie 2001 in Republica Moldova va fi creata o noua companie de leasing, care va arenda mijloace tehnice gospodariilor agricole aceasta urmand sa presteze servicii gospodariilor agricole incepand cu luna august-septembrie. Guvernul Japoniei va acorda Republicii Moldova un grant, sub forma de tehnica agricola, in valoare de 3 milioane 800 mii de yeni (420,5 mii de lei). Suportul financiar acordat de Guvernul Japoniei este nerambursabil. Prin intermediul noii companii de leasing gospodariilor agricole le vor fi date in arenda 20 de combine, cu o capacitate de 180 cai putere, 30 de tractoare cu pluguri reversibile, precum si alte mijloace tehnice.La inceputul lunii noiembrie 2000 Ministerul Economiei si Reformelor anuntase oficial ca Guvernul Japoniei a suspendat examinarea proiectului de reabilitare a hidrocentralei Costesti, dupa ce aceasta a fost sechestrata, potrivit unei decizii a Judecatoriei Economice, in contul datoriei "Moldtranselectro" fata de firma tiraspoleana "Zajacond". In urma unor interventii din partea MEI, decizia judecatoreasca a fost suspendata iar Ambasada Japoniei, cu sediul la Kiev, a anuntat ca partea nipona este satisfacuta de actiunile intreprinse de MIE in vederea anularii deciziei judecatoresti de sechestrare a hidrocentralei Costesti.Ministerul Industriei si Energeticii (MIE) a reinclus proiectul de reabilitare a hidrocentralei Costesti, elaborat si propus de expertii niponi si moldoveni, in lista proiectelor finatate de Guvernul Japoniei, dupa ce Parlamentul de la Chisinau a adoptat o serie de modificari ale legislatiei, prin care este interzisa sechestrarea intreprinderilor in contul datoriilor creditoare, si a fost suspendata decizia judecatoreasca de sechestrare a hidrocentralei in contul dubioasei firme tiraspolene "Zajacond". Ministerul Industriei si Energeticii a precizat ca despre proiectul de reabilitare a hidrocentralei a fost anuntata si partea romana, care nu a avut obiectii referitoare la reconstructia acesteia. In cazul in care proiectul va fi aprobat de partea nipona, Republica Moldova ar putea beneficia in urmatorii doi-trei ani de un grant in valoare de 7 milioane USD. Proiectul, elaborat in comun cu o echipa de experti niponi, prevede majorarea capacitatii de producere a energiei electrice a hidrocentralei de la 16 pana la 19 megawati si prevede, de asemenea, schimbarea sistemului de racire a hidrocentralei si a transformatoarelor liniei de 110 kilovolti de pe segmentul Costesti-Balti.ItaliaFabricile de prelucrare a pielii, in general cu utilaje in buna stare si cu muncitori calificati au reprezentat o tinta de interes pentru investitorii straini. Compania italiana Esastampa a preluat in anul 1998 una din fabricile din Moldova, Piele SA si a platit pentru pachetul de actiuni ale statului de 60% suma de 600 mii de dolari SUA, obligandu-se in acelasi timp, in conformitate cu contractul semnat cu Departamentul Privatizarii, sa investeasca in dezvoltarea intreprinderii 1,5 milioane dolari SUA. Pretul pentru pachetul de actiuni achizitionat a fost achitat, insa in prezent, Piele SA lucreaza in prezent la 20-30 % din capacitati, deoarece intreprinderea este nevoita sa importe piei brute, ca dupa prelucrare sa le vanda ca materie prima (de multe ori peste hotare) intreprinderilor de incaltaminte. In industria textila, in cadrul fabricii Steaua activeaza alte doua intreprinderi mixte moldo-italiene de tricotaj. GermaniaIn 1988 grupul german Steilman a cumparat pachetul majoritar de actiuni (65%) al Fabricii de confectii Balteanca SA din Balti, construita in anul 1945, si considerata una din cele mai mari fabrici de confectii atat din republica, cat si din intreaga URSS. Steilman a cumparat acest pachet cu 1,75 milioane marci germane si si-a asumat obligatiuni investitionale in valoare totala de 2 milioane marci.Inainte de privatizare, aceasta intreprindere era profitabila, activa cu succes atat pe piata interna, cat si pe cea externa, avea un colectiv de circa 1200 muncitori, constituind unul din platitorii cei mai importanti de impozite la Fondul Social. Dupa privatizare situatia de la intreprindere s-a inrautatit din punct de vedere a performantelor economice cat si mai ales deoarece actionarul principal a disponibilizat circa 240 de muncitori. O situatie neplacuta s-a creat si la indeplinirea obligatiunilor investitionale asumate de Steilman. Ultima data, Balteanca a fost reutilata la sfarsitul anilor '80. Investitorul german a decis ca unele sectoare de productie trebuie iarasi reutilate insa utilajele importate de investitor au o vechime de circa 40 de ani, ceea ce nu este deloc in favoarea fabricii si dezvoltarii ei pe mai departe. Steilman pare mai degraba interesata in lichidarea intreprinderii care ar putea reprezenta o concurenta zonala, mai ales pe piata Ucrainei si Rusiei.O alta firma germana, "Gerb Knauf Verwaltungsgesellsachaft", care detine la Combinatul de constructie de la Balti "CMC Knauf" 99 % din actiuni, a inregistrat in decembrie 2000 o emisiune suplimentara de actiuni. Activitatea in domeniul de constructii este profitabila deoarece concurenta lipseste pe teritoriul Moldovei, avand in vedere ca principalele repere industriale se afla in Transnistria.AustraliaPrintre tranzactiile anului 1999 s-a numarat cumpararea de catre firma australiana QBE Insurance International Limited a 62 % din actiunile Companiei de Asigurare Asito. Compania "Qbe Asito" din Republica Moldova, in colaborare cu "QBE Insurance Group" si compania germana de reasigurare "Munich Re Group", a lansat, pe piata de asigurari din Republica Moldova un nou produs de asigurare. Acesta presupune asigurarea vietii si plata unei dobanzi de 3 % din veniturile obtinute in urma plasarii investitiilor pe pietele din Marea Britanie si Germania. FrantaPrezenta economica franceza se manifesta prin grupul - France Telecom-Voxtel. Cu putin timp in urma Franta si Germania nu au sustinut aderarea Moldovei la Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est si au avut toate motivele sa o faca, insa intre timp capitalul rusesc se consolideaza din ce in ce pe teritoriul Moldovei: Lukoil, Moldova-Gaz (51% Gazprom), Russkoie Radio, HitFM, Argument i Facti, Izvestia, uzine metalurgice apartinand "Iterei" numeroase fabrici de vinuri etc.Moldova intotdeauna a contat (nefondat) pe relatii speciale cu Franta. Aceasta, insa, in relatiile sale cu RM a fost nu mai putin prudenta decat orice alt stat occidental, nelasandu-se prea impresionata de declaratiile oficiale. Ambasada Frantei a fost deschisa relativ recent, in 1998, iar investitiile Frantei in economia Moldovei sunt net inferioare chiar celor turcesti. Franta nu a manifestat interes nici macar pentru industria de vinificatie din Moldova in schimb si-a concentrat interesul asupra Armeniei unde francezii au efectuat importante investitii in ramura. O puternica prezenta culturala a Frantei in RM are loc prin Alliance Francaise, RFI, TV5. TurciaTurcii au fost la originea scandalului anului 1999 inregistrat la sfarsit de an odata cu eliberarea de catre Ministerul Transporturilor si Comunicatiilor la 5 noiembrie 1999, cu numai patru zile pana la demisia Guvernului Sturza, a dreptului de a presta servicii de telefonie mobila companiei moldo-turce Moldcell. Guvernul s-a dat "adanc indignat de actiunile MTC", reprezentantii companiei franceze Voxtel au declarat ca cea de-a doua licenta de telefonie mobila GSM a fost eliberata ilegal, iar FMI a dezaprobat "intransparenta" afacerii.Moldcell, in spatele caruia sta Turkcell cu 66 % din pachetul de actiuni la mana, a primit la 2 decembrie licenta de telefonie mobila pentru 15 ani, dupa ce a transferat prima transa a taxei pentru licenta in valoare de 4 milioane 800 mii USD. La trei saptamani dupa aceasta, Procuratura Generala a atacat in justitie decizia din 5 noiembrie a Comisiei pentru eliberarea licentelor a Ministerului Transporturilor si Comunicatiilor. ElvetiaIn decembrie 2000 s-a inregistrat Compania mixta Celtica Moldova, care a trecut foarte rapid la emiterea de actiuni anuntand ca va realiza o investitie serioasa in domeniul energetic, urmand a construi la Chisinau o Centrala termoelectrica. Dupa cum se observa, pe diferite cai, companii straine se implica in reabilitarea energetica a tarii ceea ce ar duce, in perspectiva, la indepartarea Moldovei de Rusia.