Bolsevic

MULTI INTELECTUALI AU VAZUT IN REVOLUTIA BOLSEVICA CONTINUAREA REVOLUTIEI FRANCEZEFLUX: Cum se explica faptul ca o serie de importanti intelectuali francezi au imbratisat, atunci, fara rezerve, ideologia comunista?S. C: In Franta, intelectualii joaca traditional, de secole, un rol important in societate. Si este adevarat ca multi intelectuali si artisti au aderat la ideologia si la partidul comunist. Un numar important dintre acesti intelectuali au trait cu o cultura specific franceza, marcata de Revolutia franceza, refuzand sa distinga intre dimensiunea sa democratica - Declaratia Drepturilor Omului si ale cetateanului - si dimensiunea sa protototalitara - Comitetul Salvarii Publice, Robespierre, Teroarea. A trebuit sa asteptam pana aproape de anii saptezeci pentru ca Francois Furet sa demonstreze limpede ca revolutia noastra insuma de fapt doua revolutii contradictorii. Insa Republica a fost intemeiata in anii 1880 anume pe acest refuz al distinctiei. Incepand cu anul 1920, multi intelectuali au crezut ca revolutia bolsevica era continuarea revolutiei franceze. De exemplu, Teroarea nu ii soca; pentru ei, Lenin, Trotki sau Stalin semanau cu Robespierre sau cu Saint-Just. Incepand cu anul 1936, comunistii au sustinut o ampla campanie pe tema antifascismul - un impact major: toti cei care nu sustineau URSS si comunismul, macar din varful buzelor, erau tratati ca fascisti. Acest fenomen s-a amplificat dupa anul 1945 si a fost reactivat dupa anul 1968. De curand la Paris a fost lansata, de catre intelectualii de stanga si de extrema stanga, o campanie violenta contra "neoreactionarilor" care, evident, nu sunt deloc reactionari, insa isi permit sa critice stanga.FLUX: Credeti ca are dreptate Julien Benda, cand afirma in cartea sa, "Tradarea intelectualilor", ca o buna parte din oamenii de cultura ar trebui sa-si faca "mea culpa" pentru cochetarea cu doctrina criminala comunista?S. C: Sigur ca un numar important de intelectuali ar trebui s-si faca mea culpa pentru niste angajamente si niste declaratii de complicitate cu crimele comuniste. Am facut-o eu insumi in cateva pagini din cartea "Sa facem din trecut tabula rasa!" Insa eu sunt mai mult o exceptie. Majoritatea acestor intelectuali n-au nici curajul personal, nici onestitatea intelectuala sa-si recunoasca responsabilitatea.FLUX: Potrivit Dumneavoastra, "Cartea neagra a comunismului" nu a spus totul, de aceea a trebuit sa apara lucrarea "Sa facem din trecut tabula rasa!". Credeti ca, dupa aparitia acestei ultime carti, subiectul a fost deja epuizat?S. C: O nu! Subiectul este departe de a fi epuizat. Studiile intr-adevar istorice asupra comunismului si asursa crimelor sale nu au inceput decat acum cateva zeci de ani, debutand prin deschiderea arhivelor de la Moscova si din Europa de Est. Un enorm santier istoric s-a deschis si va ramane foarte activ timp de alte zeci de ani. Sa adaugam ca inca multe arhive sunt inchise, daca ele n-au fost distruse intre timp (arhivele lui Stalin, ale KGB-ului, ale Armatei Rosii etc...). Dupa revolutia documentara din 1989-1991, totul trebuie reluat de la inceput.SUNTEM LA UN INCEPUT DE REEVALUARE ISTORICA COMPLETA A COMUNISMULUIFLUX: Credeti ca zguduitoarele cifre si marturii publicate in "Cartea neagra a comunismului" sunt suficiente pentru o evaluare completa a fenomenului totalitar comunist? Care sunt, in opinia Dumneavoastra, "petele albe", studiate insuficient de catre specialistii in domeniu?S. C: Foarte multe intrebari inca raman in suspensie pentru istorici. Noi nu suntem decat la un inceput de reevaluare istorica completa a comunismului, acolo unde a fost la putere si acolo unde nu a fost, ca in Franta. Ne confruntam cu un veritabil sistem comunist mondial cu nenumarate ramificatii mai mult sau mai putin secrete in aproape toate tarile si in foarte multe domenii.FLUX: Ce va urma dupa cartea "Sa facem din trecut tabula rasa!"?S. C: Dupa aceasta carte voi publica materialele unui colocviu international organizat la Paris in octombrie 2001 cu tema "Apogeul regimurilor totalitare in Europa (1935 - 1953)". Peste cateva zile voi organiza la Paris un alt colocviu international cu tema "Permanenta si disparitia ideilor si practicilor totalitare in Europa (1953-2002)", materialele acestui colocviu urmand sa fie publicate anul viitor. Mai editez la Paris si o revista universitara specializata in problemele comunismului. Am destul de lucru. Intentionez de asemenea sa ma interesez de fondatorul acestor sisteme totalitare, Lenin, care inca mai ramane un subiect tabu.