Reforma sistemului achiziţiilor publice: doi pași înainte, unul înapoi

În octombrie 2018 au intrat în vigoare câteva modificări la Legea privind achizițiile publice, care aduc o mai mare transparenţă în domeniu. Reformele însă nu au fost duse până la capăt şi există multe carenţe, iar partea proastă este că unele autorităţi încearcă să revină la formulele vechi, scrie Mold-street.com.

Astfel, de la 15 octombrie 2018 a devenit obligatorie desfășurarea procedurilor de achiziție publică (Cererea ofertelor de prețuri și Licitația deschisă) prin intermediul Sistemului Informațional Automatizat „Registrul de stat al achizițiilor publice” (SIA RSAP) sau Mtender. Publicul larg a obținut acces la informații care anterior erau dificil de obținut: oferte, informații despre companii, detalii tehnice, etc. – aceasta fiind o realizare importantă a reformei.

Avantajele sistemului reformat

Noul sistem este un instrument inovativ pentru Moldova. A fost introdus conceptul de Document Unic de Achiziţii European (DUAE), care prevede completarea unui formularul tipizat stabilit de Comisia Europeană, în format electronic, prin care operatorul economic declară pe propria răspundere că întrunește criteriilor de calificare şi selecţie - în locul certificatelor eliberate de către autorităţile publice sau de către terţi.

Această inovație simplifică procesul de achiziții publice, care substituie prezentarea documentelor de calificare a operatorilor economici până la deschiderea ofertelor, cu post-calificarea, ceea ce presupune că autoritatea contractantă va solicita toate actele necesare de la ofertantul câștigător.

Au fost revizuite și criteriile de atribuire în domeniul achizițiilor publice, care acum evaluează eficienţa achiziției pe termen lung prin combinarea aspectelor de calitate și cost, în locul vechiului criteriu de atribuire bazat pe oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic sau preţul cel mai scăzut. Este prevăzut şi dreptul autorității contractante de a organiza consultări ale pieţei în vederea pregătirii achiziţiei, înainte de iniţierea procedurii de atribuire, prin raportare la obiectul contractului de achiziţii publice, şi pentru a informa operatorii economici cu privire la planurile de achiziţie şi cerinţele aferente.

În vederea susținerii întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM), autoritatea contractantă a obținut dreptul de atribuire pe loturi a contractelor de achiziţie publică şi a acordurilor-cadru, şi de a stabili dacă ofertele pot fi depuse pentru unul, pentru mai multe sau pentru toate loturile. Totodată, în cazul în care pot fi depuse oferte pentru mai multe sau pentru toate loturile, autoritatea contractantă are dreptul să limiteze numărul de loturi ce pot fi atribuite aceluiaşi ofertant.

Au apărut şi noi tipuri de proceduri de achiziție – achiziție în cazul serviciilor sociale şi servicii speciale, parteneriat pentru inovare; precum și a unor noi tehnici şi instrumente specifice de atribuire – catalogul electronic. Aceste modalități de realizare a achizițiilor publice au drept scop reglementarea unor proceduri mai specifice a achizițiilor publice, iar cataloagele electronice vin să faciliteze achizițiile electronice.

Achizițiile de valoare mică – încă netransparente

Nu au trecut însă nici două luni că autoritățile au demarat „ajustarea” cadrului legal, astfel încât unele dintre aceste reforme sunt tergiversate sau implementate cu jumătate de normă. Astfel, pe 14 decembrie 2018 au intrat în vigoare prevederi ce majorează de 2,5 ori pragul pentru achizițiile de valoare mică: pentru contractele de achiziţii publice de bunuri şi servicii – de la 80.000 de lei la 200.000 lei, iar pentru contractele de achiziţii publice de lucrări – de la 100.000 de lei la 250.000.

De asemenea, a fost majorat pragul şi pentru procedura cererii ofertelor de prețuri (COP). Ea poate fi validată dacă valoarea estimată a achiziţiei nu depăşește 800.000 de lei pentru bunuri şi servicii şi 2.000.000 de lei pentru lucrări.

Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER) susţine într-o analiză că „atât timp cât achizițiile de mică valoare sunt în afara Legii nr.131/2015 și nu sunt desfășurate prin intermediul MTender, acestea rămân a fi total netransparente și necompetitive, iar cu majorarea pragurilor, volumul banilor publici utilizați în așa mod va crește substanțial”.

Licitaţii cu dedicaţie

Experţii de la AGER susţin că modificările din legislaţie nu au dus la o îmbunătățire a calității documentației de atribuire. „Astfel, cazuri de specificații tehnice elaborate necalitativ sau „cu dedicație”, sunt foarte frecvente, indiferent de obiectul achiziției: autoturisme, imprimante, telefoane, etc., îngrădind, astfel, concurența.

Citește continuarea articolului pe Mold-street.com.