De la o idee lansată de Plahotniuc, la unul dintre cele mai dezbătute subiecte în Parlament
În cadrul ședinței Parlamentului de astăzi, 18 octombrie, deputații vor trebui să decidă dacă își dau votul pentru introducerea vectorului european în Constituție. După cum a anunțat săptămâna trecută democratul Andrian Candu, votul va fi unul nominal, adică fiecare deputat în parte va trebui să-și spună decizia. Până atunci, vedeți mai jos cum a evoluat subiectul de la o simplă inițiativă lansată de președintele PDM, Vlad Plahotniuc, în cadrul tradiționalului briefing de la partid.
În data de 12 septembrie 2017, președintele PDM, Vlad Plahotniuc, a anunțat că Legea Supremă ar putea conține o referință specială prin care să se stipuleze că integrarea europeană este orientarea strategică a Republicii Moldova. Democratul spunea atunci că proiectul se află de mai multe luni în lucru la partid.
Peste câteva zile, în data de 21 septembrie, președintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a declarat că va susține inițiativa PDM doar dacă integrarea în UE se va face „prin Unirea cu România”. Ulterior, democratul Andrian Candu a spus însă că PDM nu va ține cont de această condiție. „I-aș ruga pe colegii liberali să nu deturneze ideea principală cu care a venit Partidul Democrat”, menționa atunci Candu.
La aproape o lună de la anunțarea inițiativei, în data de 6 octombrie, majoritatea parlamentară a și aprobat formarea unui grup de lucru pentru elaborarea proiectului de lege respectiv.
Pe 11 septembrie 2017, Curtea Constituțională a avizat pozitiv inițiativa de modificare a Legii supreme. „Proiectul nu încalcă limitele revizuirii și poate fi adoptat după cel puțin șase luni de la data prezentării inițiativei de modificare a Constituției”, a declarat atunci ex-președintele CC, Tudor Panțîru.
Președintele Igor Dodon a criticat însă decizia Înaltei Curți, menționând că va face „tot posibilul” pentru ca proiectul să nu fie adoptat. „Decizia Curţii Constituţionale confirmă încă o dată faptul că această instituţie nu este la straja Constituţiei, ci a intereselor guvernării”, menționa șeful statului.
La finele lunii ianuarie 2018, a avizat pozitiv proiectul și Guvernul.
Iar la începutul lui februarie, Andrian Candu a comentat eventualul refuz al președintelui de a promulga legea. „Nu vă faceți griji, avem un președinte de rezervă”, a spus democratul.
În iunie curent, președintele de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov, a declarat că liberalii nu ar trebui să condiționeze modificarea Constituției prin includerea limbii române în Legea Supremă.
Iar în august, președintele Parlamentului, Andrian Candu, a anunțat că modificarea Constituției, prin introducerea vectorului european, s-ar putea realiza la toamnă, menționând că mizează pe votul celor din PL și PLDM.
Pe 9 octombrie, din nou în cadrul tradiționalului briefing, Vlad Plahotniuc a spus că Parlamentul va examina în aceeași săptămâna inițiativa democraților, menționând că aceasta nu trebuie negociată politic. „Fiecare deputat va avea ocazia să demonstreze dacă e cu adevărat pro-european sau doar folosește asta ca scop politic”, a adăugat Plahotniuc.
Peste câteva zile, Andrian Candu a lăsat să se înțeleagă ce a avut în vedere Vlad Plahotniuc prin declarația de mai sus și a propus ca votul să fie nominal. Dezbaterile au durat aproximativ trei ore. Liberalii și liberal-democrații au insistat că, deși împărtășesc orientarea europeană a statului, nu vor să cadă în plasa democraților. După discuțiile aprinse, Andrian Candu s-a declarat dezamăgit și a propus ca procedura de vot să fie amânată până în următoarea săptămână.
Pentru modificarea Constituției în Parlament sunt necesare cel puțin 67 de voturi. Democrații și popular-europenii au împreună 51 de deputați. Această inițiativă se poate solda cu succes doar dacă va fi susținută de cei 9 liberali, cei 5 liberal-democrați și, cel puțin, încă 2 din cei 6 neafiliați.