”Delia”, cel mai mare lac din Ungheni, degradează văzând cu ochii
Cum intri în Ungheni dinspre Chișinău, nu ai cum să nu observi, în partea stângă, o mare de apă. Este lacul Delia, care se întinde pe o suprafață de 104 hectare, are o lungime de 3,2 kilometri, iar adâncimea maximă e de 4 metri.
Lacul ajunge până aproape de râul Prut, gura lui de vărsare fiind doar la un kilometru de acesta, ea fiind închisă cu un baraj de 400 m lungime.
În ultima perioadă, localnicii, mai ales cei care locuiesc în preajma lacului, nu au niciun cuvânt bun pe care să-l spună despre acest lac.
”Am 37 de ani și tot de atâția ani locuiesc aici. Vă spun sincer, niciodată nu am văzut să fi fost curățat acest lac. E o mizerie. Toată murdăria din curțile oamenilor și de la spital se scurge aici”, povestește Olga Lișciuc.
Din cauza apei murdare, susține femeia, copilul ei s-a îmbolnăvit acum patru ani. ”Și-a băgat doar picioarele în apă”, precizează dânsa, apoi adaugă: ”Doamne ferește de vreo epidemie”.
Un alt localnic, Gheorghe Lupu, se revoltă din cauza mirosului insuportabil ce vine dinspre lac, dar și de gunoiștile ce apar în permanență pe aici. ”Dinspre malul drept vine un miros de apă statută, mai ales dimineața, că nu poți sta în grădină”, face o remarcă.
Cine e responsabil de lacul Delia?
Această întrebare îi macină pe oameni de ani buni. Indignați, locuitorii din cartierele Ungheni-Vale și Ungheni-Deal, așteaptă ca autorităţile să-și amintească de acest loc, să-l amenajeze, să curățe apele.
Există, însă, o problemă. Lacul are mai mulți stăpâni.
Din cauza legislației imperfecte, aflăm că albia lacului aparține Asociației Pescarilor și Vânătorilor, iar malul și digul – statului. În consecință, se întâmplă ca în proverbul cu copilul ce a rămas cu buricul netăiat, pentru că avea două moașe.
”Printr-o hotărâre a Consiliului de Miniștri al RSSM din octombrie 1983, atât lacul Delia din Ungheni, cât și alte lacuri din republică, au fost date în folosință Asociației Pescarilor și Vânătorilor. Aceasta înseamnă că noi trebuie să avem grijă doar de albia lacului. Adică, în fiecare an aducem puiet pentru a crește aici pește de consum. De asemenea, în fiecare vară, turnăm în lac câte 10 tone de var, pentru a-l dezinfecta”, explică Iurie Proțap, președintele Asociației Pescarilor și Vânătorilor din Ungheni, apoi adaugă: ”Lacul Delia are nevoie de un singur gospodar, unul cu bani. Noi, din lipsă de resurse financiare, nu am făcut nimic anul acesta”.
Nu s-a făcut nimic și din alt motiv. Nimeni nu poate răspunde azi cu exactitate al cui, totuși, este lacul Delia, inclusiv apelel lui.
Iată dovada:
Anul trecut, conducerea Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova (SVPM) a făcut un demers către Guvernul Republicii Moldova, prin care s-a solicitat stabilirea legalității privind exloatarea de către Societate a bazinelor acvatice: “Komsomolsk“, Briceni, “Delia“, Ungheni, “Gorodskoe“, Orhei, “Japari“, Cimișlia.
Demersul a fost redirecționat către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. De acolo a venit răspunsul: ”Societatea Vânătorilor și Pescarilor din Moldova și-a pierdut acest drept încă în anul 2004, concomitent cu anularea hotărârii Guvernului nr. 1202 din 08.11.2001”.
Dar pe conducătorii SVPM un asemenea răspuns nu i-a mulțumit. Ei susțin că ”prin acest răspuns s-a neglijat hotărârea Consiliului de Miniștri al RSSM nr. 346-p din 18 octombrie 1983, conform căreia bazinele acvatice nominalizate au fost transmise spre folosire Societății”.
Și au pornit-o din nou cu scrisorile. S-au adresat din nou Guvernului pentru explicații.
De data aceasta, demersul a fost transmis Agenției “Apele Moldovei“. SVPM a solicitat crearea unei comisii, capabile să clarifice situația.
La începutul lunii mai 2018, a avut loc o primă ședință a comisiei. Și comisia a spus același lucru: Societate nu mai are niciun drept asupra bazinelor acvatice nominalizate încă din 2004.
Totuși, nici Agenția ”Apele Moldovei” nu a spus niciun cuvânt și nu s-a referit la acea dispoziție a Consiliului de Miniștri nr. 346-p din 18.10.1983, prin care lacul Delia și alte câteva lacuri din republică sunt date în folosință SVPM.
Astfel, Societatea continuă să caute adevărul și să lupte pentru a nu-și pierde dreptul de a folosi și în continuare apele unor lacuri importante din Republica Moldova. A fost trimis un nou demers în adresa guvernului. De data aceasta, pentru a clarifica situația cu acea dispoziție din 1983.
Până atunci, însă, lacul Delia și, mai ales, apele lui, devin tot mai murdare și mai neîngrijite.
În plus, a apărut o nouă problemă. Una gravă de tot. De câțiva ani, digul lacului Delia este într-o stare deplorabilă. Autoritățile susțin că fac tot posibilul ca să îngrădească accesul automobilelor aici, care îl deteriorează și mai mult.
Potrivit viceprimarului Lilia Bernic, în primăvară, pe dig au fost instalate panouri de avertizare că digul este avariat. Au fost instalate țevi speciale, ca să nu poată trece mașinile. ”Am legat și o funie de culoare galbenă cu inscripția ”Accesul e interzis”. Au dispărut toate”, accentuează viceprimarul, arâtându-se îngrijorată de faptul că oamenii nu înțeleg că digul e deteriorat și că, dacă nu vor fi respectate cerințele autorităților, s-ar putea ca acesta să cedeze.
Pe de altă parte, Iurie Proțap, șeful Asociației Veteranilor și Pescarilor din Ungheni, spune că, în 2013, Asociația a investit 420 mii lei în repararea elementelor de bază ale digului și că nu există niciun risc, chiar dacă, vorba lui, ”în linii generale, taluzul digului mai are fisuri”.
Ne-am deplasat la fața locului. Pe dig, blocurile de piatră instalate recent de primărie pentru a opri să mai circule pe acolo mașinile, au fost date la o parte. Nicăieri nu am văzut niciun panou de avertizare. Localnicii pe care i-am întâlnit afirmă într-un glas că nimeni nu le-a spus niciodată despre pericol, deși se vede cu ochiul liber că e cam lăsat în voia sorții.
Toți, și oamenii, și autoritățile, și Societatea Vânătorilor și Pescarilor, așteaptă răspunsul final al Guvernului.