Cum se îngroapă milioanele şi se poluează mediul în Moldova
Statul îngroapă bani, fiind ajutat de primari, antreprenori şi de simpli cetăţeni. În R. Moldova, zeci de milioane de lei au fost cheltuite zadarnic pe proiecte de dezvoltare regională, în special pe construcţia apeductelor şi a sistemelor de canalizare care rămân nefuncţionale sau edificate doar pe jumătate. Vorbim despre Fondul Ecologic Naţional (FEN) care în fiecare an împarte peste 200 milioane de lei, bani publici, pentru proiecte sociale, neglijând proiectele de ocrotire a mediului.
Planuri grandioase au avut autorităţile locale din Dănceni, raionul Ialoveni, când, în 2015, au demarat construcţia sistemului de canalizare şi epurare. Valoarea iniţială a proiectului era de 20 de milioane de lei. Primăriei Dănceni i-au fost alocate 7 milioane din FEN. Din aceşti bani, responsabilii de implementarea proiectului au săpat şanţuri şi au instalat ţevi. Finanţarea, însă, a fost stopată, deoarece Primăria Dănceni şi compania care s-a angajat să construiască sistemul au majorat cu 8,8% valoarea proiectului, arată Raportul auditului conformităţii gestionării mijloacelor FEN, elaborat de Curtea de Conturi a R. Moldova (CC).
Andrei Vârlan, primar de Dănceni, susţine că primăria nu s-ar afla în atenţia procurorilor anticorupţie, iar sistemul de canalizare şi epurare va fi terminat atunci când vor apărea resurse financiare, adică încă 13 milioane de lei. „Lucrările s-au stopat din lipsă de finanţare. FEN a promis să ne dea bani. Am sunat şi au zis că documentele sunt la dl ministru. Firma are un proces de judecată. La noi (n.r., Primăria Dănceni) totul e în regulă. Eu nu am proces de judecată. Primăria nu are probleme, am fost verificaţi. Locuitorii satului nu au contribuit cu bani. Resurse financiare a dat Consiliul Raional Ialoveni şi Primăria Dănceni”, spune Vârlan. Întrebat de ZdG despre situaţia de la Dănceni, Vitalie Fărâmă, şeful Serviciului fonduri de dezvoltare din cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului al R. Moldova (MADRM), ne-a confirmat că finanţarea a fost stopată, deoarece „suntem reponsabili de gestionarea banului public. Conflictul e între Primăria Dănceni şi antreprenor, care a majorat preţul la proiect. Presupun că există un dosar la Procuratura Generală sau la CNA. Nu avem o decizie finală. Atunci când cererea e mai mare decât oferta, întotdeauna apar probleme”, spune Vitalie Fărâmă.
Apeducte fără sisteme de canalizare
Proiectele de dezvoltare regională sunt finanţate de FEN în proporţie de 85%. Restul banilor, 15%, reprezintă contribuţia autorităţilor publice locale, inclusiv a cetăţenilor. Din cauza migraţiei şi a sărăciei, locuitorii de la Tabăra, comuna Vatici, raionul Orhei, nu se grăbesc să contribuie cu câte 2 mii de lei pentru construcţia apeductului şi a sistemului de canalizare şi epurare. „La Tabăra avem probleme. Nu ştim dacă să începem sau nu proiectul. Nu sunt destule familii care vor să se conecteze la apeduct. Unii sunt plecaţi, alţii nu au bani – câte 2 mii de lei de la fiecare. Valoarea proiectului e de 7 milioane de lei, dintre care 6 milioane e grant de la FEN şi ApaSan din Elveţia, iar 1 milion – contribuţii locale. Primăria Vatici oferă 120 mii de lei, 300 mii de lei – Consiliul Raional Orhei, iar 580 mii de lei ar trebui să-i adune cetăţenii. Avem 350 mii de lei de la oameni. Proiectul e sub semnul întrebării. Nu ştiu dacă vom putea implementa proiectul pentru mai puţine gospodării, deoarece ApaSan a zis că trebuie cât mai multe familii. Sunt oameni care au dat 30 de mii de lei. O femeie oferă 2 mii de euro, doar să nu pierdem proiectul”, povesteşte Ruslan Vascan, primarul comunei Vatici, raionul Orhei. Acesta subliniază că în satul Curchi, din aceeași comună, s-a reuşit construcţia apeductului, a sistemului de canalizare şi a staţiei de epurare.
Alt sistem de canalizare şi epurare a fost construit la Popeasca, raionul Ştefan Vodă. În 2017, la sistem au fost conectate grădiniţa, două şcoli şi câteva gospodării aflate în apropierea instituţiilor de învăţământ. Ion Osipov, primar de Popeasca, spune că intenţionează să extindă sistemul de epurare şi de canalizare în tot satul, dar pentru asta e nevoie de 300 mii de lei pentru proiectul tehnic. Locuitorii din Popeasca sunt conectaţi doar la apeduct. Tot la apeduct urmează să fie conectaţi şi cei din Pleşeni, raionul Cantemir. „Anul ăsta finalizăm apeductul. Am semnat contractul de 4 milioane de lei. Am primit 10% din sumă. Urmează să primim restul banilor”, ne-a comunicat Alexandru Ovcinicov, primar de Pleşeni.
Poluarea mediului începe de la cetăţeni
Chiar dacă aprovizionarea cu apă este de o mare importanţă pentru oameni, apeductele, construite fără sisteme de canalizare şi epurare, au devenit o sursă de poluare în R. Moldova. „E o eroare să construieşti apeducte fără sisteme de canalizare şi fără staţii de epurare. Orice apeduct devine o sursă de poluare. Oamenii varsă apa în râuri, râpe, fântâni. Nu iau în calcul consecinţele. E inadmisibil”, afirmă Alecu Reniţă, ecologist. În acelaşi timp, Alecu Reniţă susţine că „FEN nu ar trebui să finanţeze apeducte, staţii de epurare şi sisteme de canalizare, deoarece astea sunt probleme sociale, nu de mediu. FEN nu trebuie să aibă o destinaţie tehnică. Această tendinţă vine de la Voronin, un soi de populism, sub masca asigurării beneficiilor de moment pentru oameni. Banii din FEN trebuie daţi pentru creşterea culturii ecologice, educaţie ecologică, implicarea generaţiei tinere în activităţi ecologice, pentru schimbarea mentalităţii şi atitudinii faţă de natură. FEN trebuie separat. Nu are nimic cu mediul. Acest FEN trebuie să educe comunităţile, să schimbe cultura oamenilor, să facă spaţii verzi, să îngrijească un râu care trece prin sat. Ce are apeductul cu protecţia mediului? Statul trebuie să protejeze apele subterane. Dacă FEN merge pe alte direcţii, atunci destinaţia sa e „zero”, e anti ecologică”.
Sistemul fondurilor ecologice din R. Moldova e format din FEN şi din fondurile locale. În ultimii ani, importanţa fondurilor ecologice în finanţarea acţiunilor dedicate protecţiei mediului a crescut semnificativ datorită creşterii veniturilor din taxele pentru poluarea mediului, susţin experţi financiari de la „Expert-Grup”. Potrivit studiului „Investigarea transparenţei şi eficienţei economice a utilizării Fondurilor Ecologice”, elaborat de „Expert-Grup”, principalele probleme sunt legate de reglementarea incoerentă a fondurilor şi de transparenţa insuficientă a luării deciziilor, astfel fiind posibilă selectarea proiectelor în baza simpatiilor politice.
Indiferenţa oamenilor faţă de mediu
FEN a fost creat în 1998. De atunci, în fiecare an, fondul primeşte în jur de 200-270 milioane de lei. Timp de 20 de ani, FEN a cheltuit aproximativ 6 miliarde de lei. Circa 90% din proiectele finanţate sunt apeducte şi sisteme de canalizare, informează MADRM. Din 2016, FEN dezvoltă proiecte de canalizare şi epurare, iar de atunci au început diverse probleme, inclusiv financiare, susţine Vitalie Fărâmă, şeful Serviciului fonduri de dezvoltare. „Sistemele de canalizare sunt masive şi costisitoare. Avem probleme cu banii. Oamenii nu sunt mulţumiţi de proiectele de canalizare şi de epurare. Potrivit normativelor, e obligatoriu să fie săpate şanţuri pe drumuri, fapt ce creează probleme, mai ales acolo unde s-a făcut un drum bun la care oamenii ţin ca la ochii din cap. Dacă apeductele sunt de primă necesitate, atunci sistemele de canalizare sunt neglijate de oameni. Avem sate unde s-a finalizat sistemul de canalizare şi epurare, dar s-au conectat doar 15% din localnici şi staţia nu funcţionează. Staţia de epurare e proiectată pentru un anumit volum de deşeuri care trebuie prelucrate într-un anumit răstimp. Dacă volumele de ape reziduale sunt mai mici, atunci motoarele lucrează în gol. E ineficient energetic. Din cauza volumelor mici de ape reziduale, se înfundă traseele, se usucă pe drum. Am îngropat 15 milioane de lei, iar sistemul e nefuncţional. Oamenii nu înţeleg importanţa sistemului de canalizare pentru protecţia mediului”, explică Fărâmă.
40 de proiecte nefinalizate
Şeful Serviciului fonduri de dezvoltare menţionează că, în total, sunt 40 de proiecte nefinalizate din diverse motive, în special apeducte şi sisteme de canalizare. Uneori, proiectele de dezvoltare regională nu sunt duse la capăt din vina antreprenorilor, dar şi a primarilor. „FEN finanţează doar lucrări terminate, după ce vedem acte confirmative. Antreprenorii se ceartă cu primarii. În consecinţă, avem proiecte nefinalizate. Antreprenorii nu evaluează din start riscul afacerii. Acceptă proiecte mari, apoi cer bani în avans că nu au din ce achita staţia de epurare. Asta e realitatea dură. Unii vor milioane din nimic. Vina o poartă autorităţile locale, care nu au capacitate de implementare a proiectelor. Câştigă proiectul, după care nu are cine-l administra”, explică Vitalie Fărâmă.
Localităţile de la noi sunt conectate în proporţie de aproximativ 60% la apeduct şi doar 20% la sistemul de canalizare. Pentru 2018, FEN dispune de 262 milioane de lei. Primarii nu contenesc să solicite finanţare pentru dezvoltare regională. În prezent, la FEN, sunt aplicate proiecte în valoare de 1,8 miliarde de lei. Datorită programului „ApaSan”, din Elveţia, localităţile Vatici (Orhei), or. Ialoveni, Cărpineni (Hânceşti) şi Mileşti (Nisporeni) vor avea apeducte şi sisteme de canalizare. Având carenţe instituţionale, angajaţi puţini, volum mare de muncă şi salarii mici, MADRM intenţionează din toamnă să deschidă Agenţia fondurilor ecologice şi de dezvoltare regională, care s-ar ocupa de control, monitorizare şi de gestionarea resurselor financiare.
Raportul de audit al CC arată deficienţa în gestionarea FEN. Conform situaţiei la 31 decembrie 2017, FEN gestiona 345 de proiecte investiţionale, cu valoarea contractelor de antrepriză de 3,29 miliarde de lei, inclusiv contribuţia FEN – circa 2,8 miliarde de lei. Analiza cheltuielilor FEN planificate în 2014-2016, denotă o dinamică descendentă, acestea diminuându-se de la 466,6 milioane de lei în 2014 până la 266,6 milioane de lei, cu 42,9% mai puţin în 2017. Potrivit concluziei de audit, pentru sporirea eficienţei utilizării mijloacelor financiare utilizate din FEN, metodele, mecanismele şi procedurile aplicate de acesta necesită îmbunătăţiri semnificative la toate etapele: preselecţie, selecţie, aprobare, finanţare, executare, monitorizare, finalizare şi evaluare a impactului şi progreselor atinse în urma implementării proiectelor investiţionale.