NASA vrea să modifice ADN-ul astronauţilor pe care îi va trimite pe Marte
NASA caută căi de a manipula ADN-ul astronauţilor pe care îi va trimite pe Marte pentru a-i proteja de radiaţii cosmice, relatează ziarul The Australian în ediţia sa electronică.
Agenţia spaţială americană intenţionează să lanseze prima sa misiune cu echipaj uman spre planeta roşie în jurul lui 2030, dar trebuie încă să depăşească provocări aflate la limitele ştiinţei moderne. Protejarea membrilor echipajului de efectele particulelor de înaltă energie care le vor mitralia corpurile va fi una dintre cele mai dificile.
Douglas Terrier, şef al departamentului tehnologic de la NASA, a declarat că organizaţia efectuează cercetări asupra unor medicamente care ar putea repara stricăciunile produse ADN-ului şi că este deschisă posibilităţii de a ajusta activitatea genetică sau de a modifica genele.
Într-o declaraţie dată la Londra înainte de un summit dedicat inovării, dr. Terrier a spus că cea mai mare parte din operaţiunile zilnice de gestionare a navei vor fi încredinţate unui inteligenţe artificiale "puternice", capabilă să diagnosticheze bolile şi să efectueze chirurgie robotică din cauza decalajului de 20 de minute în comunicaţiile cu Pământul.
Printre alte posibilităţi care ar putea fi dezvoltate pentru susţinerea unei misiuni pe Marte se află şi construcţia unei colonii pe lună, care ar urma să fie folosită ca port pentru încărcarea navetei cu apă şi combustibil.
NASA mai lucrează şi la dezvoltarea unor propulsoare alimentate cu energie solară care ar putea creşte semnificativ viteza călătoriei de 160 de milioane de kilometri. Dr. Terrier a mai spus că în această călătorie vor pleca probabil patru astronauţi, cifră stabilită ca o medie între necesitatea unui echipaj redus şi eliminarea riscului de singurătate.
Trimiterea de oameni dincolo de câmpul magnetic al Pământului pentru o lungă perioadă de timp ar însemna expunerea lor la nuclee atomice încărcate cu energie care le-ar putea afecta ADN-ul, crescând riscul de cancer şi demenţă.
Dr. Terrier a spus că echipajul ar putea fi protejat de aceste radiaţii cu un blindaj sau cu un câmp de forţă electromagnetică, dar acestea cel mai probabil nu ar fi practice.
NASA speră să-i ţină pe astronauţi în siguranţă înconjurând o parte a navei într-un cocon de apă şi folosind inginerie genetică pentru a le proteja genomul.
"Analizăm o gamă de lucruri, de la terapii cu medicamente, iar cele de până acum sunt chiar promiţătoare, la cele mai extreme precum modificarea epigenetică — cred că acestea au multe consecinţe etice şi sunt încă în fază experimentală — până la manipulare genetică", a mai spus el.
Una dintre terapiile experimentale pentru ADN ale căror progrese sunt monitorizate de NASA este şi un complex numit NMN, pentru care ar urma să înceapă testele clinice în acest an după ce au reuşit efectiv să întinerească şoarecii în teste de laborator.
Modificările epigenetice ar implica realizarea de schimbări în substanţele chimice care controlează volumul genelor, astfel încât activitatea lor să poată fi redusă sau amplificată dacă ceva nu merge cum trebuie. De asemenea, ar putea fi posibil ca genele astronauţilor să fie modificate pentru a creşte rezistenţa celulelor.
jurnal.md