Noua lege a viței de vie: impozite și înregistrare pentru viile mai mari de 10 ari

Țăranii care dețin plantații de viță de vie și produc vin de casă ar putea fi obligați să declarare pe propria răspundere cantitățile de produse obținute pentru vânzare. Guvernul vrea să știe cât vin fac moldovenii și speră că aceștia vor bea mai puțin, dar nu spune cum vor fi verificați cetățenii care nu-și respectă obligațiile, conform unui proiect de modificare a Legii viei și vinului.

Locuitorii de la sate au dreptul să producă vin doar pentru consumul familial, iar dacă vor să-l vândă atunci trebuie să respecte condițiile de comercializare a vinului de casă. Autoritățile își propun să ducă o evidență mai strictă a plantațiilor vitivinicole, a cantității de struguri și a produselor fabricate după prelucrarea mustului. Astfel, statul speră să reducă consumul de vin în rândul moldovenilor, iar micii fermieri vor plăti impozite din urma comercializării vinului de casă. Modificările mai prevăd micșorarea suprafeței de viță de vie ce trebuie înregistrată de la 15 ari, cât este în prezent, la 10 ari.

„Cetățenii care au suprafețe mai mari de 15 ari trebuie să-și înregistreze plantațiile, să prezinte declarații pe recoltă: dacă vând struguri sau produc vin și să respecte condițiile de comercializare. Acum dacă noi micșorăm atunci o să avem mai multe persoane fizice. În Europa e de la 1 ar. UE nu pune această condiție, dar noi vrem așa să micșorăm de la 15 ari la 10 ari. Aici trebuie să chibzuim ca să nu punem oamenii într-o situație neplăcută”, spune Valeriu Cebotari, șef adjunct direcția politici și reglementări în sectorul vitivinicol din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare din Republica Moldova (MAIA).

Lege nouă pentru probleme vechi

Conform legii, comercianții vinului de casă trebuie să desfășoare activitate de întreprinzător, să dețină licență pentru domeniul de activitate și să vândă în locuri autorizate. Aceștia nu au dreptul să vândă vin de casă în cisterne sau la tarabe și copiilor care nu au împlinit vârsta de 18 ani. De asemenea, fermierii trebuie să achite și impozite din comerțul cu vin de casă. Localnicii știu că nu au dreptul să-și vândă marfa fără autorizație, mai ales vinul, însă țăranii continuă să vândă băutura făcută de ei. Deși nu am văzut vin de casă la tarabele din Piața Centrală, localnicii mi-au confirmat că prin sate și uneori pe „sub masă” comercializează vin de casă. Fermierii nu vor să achite impozite la stat, deoarece au cheltuieli mari pentru arat, prelucrat vița de vie, recoltarea strugurilor de masă și producerea vinului. Bunăoară o femeie din satul Ciuciuleni, raionul Hâncești, deține o suprafață de 2 hectare de struguri de soi „Moldova”. O parte din strugurii de masă îi vinde cu 8-9 lei pentru un kilogram la întreprinderile de vinificație, iar din ce rămâne face peste o tonă de vin de casă și-l vinde cu 10 lei pentru un litru.

Agricultorii din Piața Centrală mi-au comunicat că de pe o suprafață de 10 ari obțin aproximativ 1 tonă de struguri de masă din care produc circa 650 de litri de vin alb sau roșu. Directorul Federației Naționale a Fermierilor din Moldova, Vasile Mârzenco, susține că „un fermier care deține 10 ari de viță de vie câștigă aproximativ 5.000 de lei din vânzarea vinului de casă. Scoate din acești bani chetuielile de 2.500 lei. Se merită de umblat cu chițibușurile astea prin buzunarul țăranului? Trebuie de impozitat pe vinificatorii mari care produc strugurii de la țărani”, se întreabă retoric Mârzenco.

Alte cerințe noi

Noul proiect de lege al viei și vinului mai propune cerințe noi pentru marcarea produselor vinicole, astfel pe toate sticlele de vin să fie o singură etichetă cu toată informația necesară consumatorului. Autorii proiectului menționează că pe piaţa internă se comercializează multe vinuri, produse pe bază de must şi vin de import pe ambalajele cărora se aplică o etichetă suplimentară, pe care este scrisă informaţia de pe eticheta originală tradusă în limba română și care în majoritatea cazurilor este incompletă și prezentată cu caractere mici, practic, imposibil de descifrat.

De asemenea, prin etichetarea necorespunzătoare, pe piaţa locală pătrunde şi producţie vinicolă din magazinele „Duty-Free”, fără a fi impozitată, se spune în document. În acest context, statul se gândește să impoziteze vinurile din „Duty-Free”, deoarece fac concurență neloială importatorilor de vin din țara noastră. Referitor la impozitarea acestor vinuri, Valeriu Cebotari susține că propunerea a venit din partea Oficiului Național al Viei și Vinului, însă funcționarul nu crede că va fi acceptată de Parlament. Cebotari precizează că produsele exportate nu se supun impozitării cu TVA (Taxă pe Valoare Adăugată), iar Duty-Free activează ca la export.

Agenții economici care produc vin sunt obligați să se înregistreze în Registrul Vitivinicol al Republicii Moldova (RVM). Cei neînscriși în RVM nu vor putea primi subvenții din Fondul de subvenționare a producătorilor agricoli. Totodată, dacă proiectul va fi adoptat, vinăriile din țară vor plăti mai mulți bani în Fondul Viei și Vinului. Dacă până acum înteprinderile plăteau 30 de lei pentru o tonă exportată de struguri proaspeți sau zdrobiți, după implementarea noilor modificări aceștia vor plăti câte 50 de lei.

moldnova.eu