Conflictul transnistrean își va găsi rezolvarea când va dori Moscova

De câțiva ani vă ocupați de Laboratorul privind Analiza Conflictului Transnistrean organizat de Universitatea Lucian Blaga din Sibiu. Cum ați descrie în câteva cuvinte conflictul transnistrean și negocierile din jurul lui în ziua de azi? 

Da, lucrăm cu această platformă de cercetare a conflictului transnistrean deja de patru ani. Ne-am consolidat treptat cadrul instituțional, organizând workshopul anual „Transnistria – formatul problemei și posibile soluții”, implementând proiecte de cercetare finanțate de către Departamentul Politici pentru Românii de Pretutindeni și Ministerul Afacerilor Externe (cu sprijinul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare), actualizând permanent platforma online www.lact.ro cu baze documentare și analitice. Rezultatul muncii noastre: articole, studii și cărți științifice, tipărite în limbile română, engleză și rusă, în reviste de prestigiu internațional (douăsprezece articole în revista proprie – „Studia Securitatis”, care este afiliată în zece baze de date internaționale) și în edituri din România.

Conflictul transnistrean stagnează la nivelul „înghețat”, cu perspective de „dezghețare” reduse față de celelalte conflicte active la periferia fostei Uniuni Sovietice. Memoria colectivă este afectată de emoții puternice, dar platformele de negociere sunt toate active (5+2, 1+1, grupurile de lucru sectoriale, Comisia Unificată de Control), iar dialogul merge înainte. Din păcate pentru progresul general al reglementării, primele trei platforme propun întruniri neregulate, care nu abordează principial reglementarea politică a conflictului, ci dezbat (uneori soluționează) proiecte de mică anvergură, destinate interesului comunităților vecine pe malul Nistrului. O reglementare majoră, pe termen lung, este de așteptat atunci când actorii externi (preponderent Federația Rusă) vor considera că sunt în interesul lor momentul, forma și conținutul soluției.

Care sunt obiectivele proiectului „Dosarele conflictului transnistrean. Soluţii pentru dezvoltarea societăţii pe cele două maluri ale Nistrului” pe care îl desfășurați în această perioadă? 

Proiectul își propune două obietive esențiale. Întâi, să transfere expertiza Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean către mediul jurnalitic româneasc, care să poată aborda autonom problema transnistreană, pe baza contactelor directe cu experții de la Chișinău și Tiraspol, într-un sens analitic, obiectiv și orientat spre soluții. În al doilea rând, ne propunem ca rezultatele muncii jurnaliștilor noștri să fie preluate, coroborate și analizate într-un volum, sub titlul „Dosarele conflictului transnistrean”. Volumul urmează a fi tipărit în două versiuni (română – engleză) și va propune soluții pentru fiecare dintre dosarele majore ale diferendului transnistrean.

Cât timp durează organizarea unui astfel de proiect? 

Întocmirea propunerii de proiect este un proces complex, care se întinde pe durata mai multor luni. Acolo ne stabilim echipa de implementare (în întregime formată din titulari ai Universității „Lucian Blaga” din Sibiu), obiectivele, scopurile secvențiale, lista de activități, bugetul necesar. În tot acest timp derulăm consultări cu partenerii în proiect – în cazul de față, Biroul politici de reintegrare și Universitatea Liberă Internațională din Moldova.

Implementarea proiectului, în cazul nostru, se întinde pe durata septembrie 2016 – septembrie 2017, dar ne propunem obiective pe termen lung (jurnaliștii noștri urmând să valorifice expertiza transnistreană în continuare) încă mulți ani.

Ați întâmpinat dificultăți în desfășurarea proiectului la Chișinău și Tiraspol? 

Nu au fost dificultăți majore. Lumea politică (în general, lumea publică) la Chișinău și Tiraspol este caracterizată de oarecare lipsă de predictibilitate, schimbarea prea des a liderilor și stilurilor, reorientarea rapidă a parteneriatelor. Am rezolvat aceste probleme prin scenarii alternative, mereu actualizate.

Care sunt principalele riscuri ale menținerii într-o stare ”înghețată” a conflictului transnistrean fără o rezolvare pe cale diplomatică? 

Riscul declanșării unui conflict armat este puțin probabil, dar nu exclus. În acest moment, pare că mai degrabă un accident (și acesta foarte puțin probabil) ar putea duce la utilizarea armelor. Riscurile țin de evoluția societății pe cele două maluri ale Nistrului, de blocarea și tergiversarea unor perspective de dezvoltare, de lipsa de clarificare politică (a granițelor, a legilor aplicabile) – mediu tulbure în care pescuiesc aventurieri politici și geopolitici, grupări criminale sau de infractori mărunți ș.a.

Care va fi rezultatul final al acestui proiect? 

Pregătim rezultatul final în trepte. În perioada imediat următoare vom organiza un workshop la Chișinău (29 martie), unde punem în contact nemijlocit jurnaliștii români cu experții din Chișinău și Tiraspol care au furnizat și vor furniza date și interviuri. Vor fi prezenți jurnaliști români din redacțiile „Adevărul”, „România Liberă”, „Hotnews”, „Digi24”, „DcNews”, „Infoprut”, „Moldnova”, „Timp Românesc”, „TVR”, „Radio România”. Ne bucurăm aici de sprijinul organizatoric al Ambasadei României la Chișinău, și al partenerilor mai sus menționați. A doua zi vom efectua o vizită de studiu la Tiraspol, unde vom dialoga cu reprezentanții autorităților, ai Camerei de Comerț și Industrie și Comisiei Unificate de Control.

Vom lucra apoi la volumul „Dosarele conflictului tranistrean”, pe care îl vom lansa în cadrul unei conferințe internaționale pe tema transnistreană, organizată de către Universitarea „Lucian Blaga” în Sibiu, la jumătatea lunii septembrie anul curent.

Rezultatul final sperăm să indice o creștere exponențială a expertizei jurnalistice românești în problematica transnistreană (la jumătatea proiectului, putem raporta aproape 30 de articole publicate), dar și creșterea capacității de cercetare a Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean, incluzând rezultatele excelente ale jurnaliștilor români beneficiari ai proiectului.

Proiectul „Dosarele conflictului transnistrean. Soluții pentru dezvoltarea societății pe cele două maluri ale Nistrului” este finanțat de către Ministerul Afacerilor Externe (MAE) prin programul României de cooperare pentru dezvoltare (RoAid) și implementat cu sprijinul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) – Centrul Regional pentru Europa și Asia Centrală.

moldnova.eu