Ce se întâmplă cu persoanele care nu dorm mai mult de patru ore pe noapte
Tulburările de somn semnalizează, de fapt, perturbările care se petrec în organism. În general, o persoană se poate confrunta cu trei tipuri de deteriorări ale somnului: insomnia, hipersomnia şi somnul nereparator.
Insomnia poate fi de două feluri, de seară sau matinală, adică personei îi este greu să adoarmă sau se trezeşte „cu noaptea-n cap” şi nu mai reuşeşte să adoarmă la loc, scrie gândul.
„De obicei, insomnia de seară are legătură cu anxietatea. Persoana „cugetă” şi se simte sub presiune. Insomnia matinală are mai curând conotaţie depresivă”, spune Petros Liolios, specialist psihopedagogie perceptivă.
Psihopedagogia perceptivă ne învaţă cum să ne ne „destindem” fizic şi mental, dar şi cum să răspundem mai bine la stres, să facem faţă marilor schimbări din viaţa noastră (divorţ, naştere, şomaj, boală, doliu) sau chiar să comunicăm mai uşor.
“Nocivitatea insomniei este în mare parte legată de modul în care individul îşi ocupă timpul în care nu doarme. Persoanele care nu dorm decât patru ore vor fi mai puţin obosite dimineaţa doar dacă şi-au petrecut timpul de veghe relaxându-se, spre deosebire de cele care au fost îngrijorate, neliniştite, torturate chiar.
În general, o persoană trebuie să să-şi folosească orele albe în mod distractiv şi util, putem încerca de la lectura binefăcătoare a unei cărţi, până la exerciţiile de trezire perceptivă învăţate de-a lungul şedinţelor. Un pacient deja antrenat va putea profita de acest timp din noapte pentru a experimenta noi percepţii , noi momente de interiorizare’’, afirmă Petros Liolios.
Contrar insomniei, hipersomnia se caracterizează printr-o creştere a nevoii şi a timpului de somn. Hipersomnia reprezintă, de fapt, fuga de realitate.
“În cazul unui somn nereparator, individul se trezeşte la fel de obosit ca şi când nu ar fi dormit. Aceasta poate fi semnul unei activităţi de anxietate continuă în timpul somnului, care împiedică procesele fiziologice să aibă loc în timpul nopţii.
Indiferent sub ce formă apar, aceste tulburări acţionează asupra biochimiei corpului şi pot constitui o veritabilă trambulină spre depresie”, spune Liolios.
În opinia specialistului, problema se poate rezolva prin reglarea somn-veghe. “Fasciile sunt acele ţesuturi fine care învelesc muşchii, oasele, vasele de sânge, ligamentele, nervii şi intestinele, reacţionează şi se adaptează în mod continuu în funcţie de activităţile noastre fizice şi mentale. Ca urmare a stresului sau a anxietăţii, ele devin rigide sau crispate, în funcţie de intensitatea stimulului.
Dinamica craniană are o influenţă certă asupra reglării cantitative şi calitative a somnului. De aceea, prin stimularea manuală a fasciior de la nivelul oaselor şi articulaţiilor cutiei craniene, ţesuturile îşi recapătă mobilitatea, iar persoana starea de bine”, spune Petros Liolios.
unimedia.info