The Economist: Cum Moldova a scăpat de efectele unei crize bancare enorme
Republica Moldova a reușit să scape de o criză bancară enormă, după jaful unui miliard de dolari. Totul se datorează structurii stranii a economiei moldovenești, remitențelor, anului roditor, dar și reacției prompte a guvernului. Despre asta se spune în articolul „Cum Moldova a scăpat de efectele unei crize bancare enorme” care a ajuns și în ediția tipărită a revistei The Economist.
Republica Moldova este o țară cu mai multe rezultate rușinoase la activ. Este cea mai săracă în Europa. Se numără printre țările cu cei mai puțini turiști, doar Tuvalu are mai puțini. La aceste realizări dubioase, această mică fostă republică sovietică s-a adăugat în 2014 încă una. Un raport făcut public a demonstrat că circa un miliard de dolari, echivalentul a o optime din PIB-ul țării, a fost furat din trei bănci. Dacă e să comparăm cu dimensiunea economiei sale, aceasta ar putea fi cea mai mare fraudă bancară din toate timpurile. Cu toate acestea, ceea ce s-a întâmplat în continuare a fost surprinzător.
După jaf, economiștii se temeau de cel mai rău, mai ales că în același timp doi dintre cei mai mari parteneri comerciali ai Republicii Moldova, Ucraina și Rusia, s-au împotmolit în propriile crize financiare. Cu toate acestea, țara s-a isprăvit destul de bine. PIB-ul a scăzut cu doar 0,5% în 2015 (în timp ce PIB-ul Rusiei a căzut cu 4%, iar al Ucrainei cu 10%). Anul trecut, economia Republicii Moldova a crescut cu 2%, conform standardelor europene.
De o parte din laude trebuie să se bucure guvernul, care a asigurat prompt garanții la depozite. Statul de facto a emis titluri de datorie pentru a acoperi toate depozitele din băncile falimentate, din care motiv finanțele guvernamentale ale Republicii Moldova arătau mai fragile. Dar nici oamenii și nici companiile nu au pierdut bani în mod direct. Intervenția guvernului a sprijinit, astfel, consumul și investițiile.
Structura stranie a economiei moldovenești, de asemenea, a fost de ajutor. Ea este în mare parte agricolă: aproximativ o treime din muncitori sunt agricultori și cel mai des - mici proprietari. Putini împrumută sume mari de la bănci, așa că puțini au observat creșterea creditelor. Vremea bună a jucat și ea un rol: după anul secetos 2015, producția de cereale a crescut cu o treime anul trecut. Acordul de liber schimb cu UE în 2014 presupune accesul la o piață dezvoltată pentru mărfurile moldovenești, inclusiv vinul delicios.
Banii trimiși de migranții moldoveni în țară ar fi atenuat, de asemenea, lovitura. Moldova este de circa două ori mai dependentă de remitențe ca Filipine. Cu toate că fluxul banilor a încetinit, leul moldovenesc slab este menținut de banii trimiși de moldoveni din UE.
Probleme rămân. Chiar și cele mai prestigioase zone ale Chișinăului au drumuri proaste și iluminare slabă. Corupția este mare (deși FMI ajută guvernul să o combată), 15 la sută dintre moldoveni sunt săraci și datoriile mari ale statului înseamnă o politică fiscală mai strânsă. Dar, pentru o țară de unde vin, de obicei, știrile nu prea bune, o licărire de speranță devine una excepțională.