România scoate din sertar un proiect energetic de 4,5 miliarde de euro

Colapsul gazoductului Nabucco a obligat autorităţile de la Bucureşti să se concentreze pe alte proiecte gigantice care pot întări securitatea energetică a ţării. Unul dintre aceste îl reprezintă AGRI, un sistem de conducte şi terminale de lichefiere, respectiv regazeificare, care să conecteze portul Constanţa de sursa gazelor din Azerbaidjan, pe ruta Georgia-Marea Neagră. Mai exact, gazul din Azerbaidjan, ţară cu un potenţial uriaş de hidrocarburi, va fi transportat până la portul Batumi din Georgia, prin conducte.

La Batumi, gazul va fi lichefiat şi apoi transportat pe Marea Neagră, cu metanierele, până la Constanţa, unde printr-un alt terminal se regazeifică. Şi în final, gazul este introdus în ţevile româneşti şi trimis acolo unde este nevoie. Volumele de gaze sunt destinate în principal asigurării consumului României şi Ungariei, restul fiind direcţionate către alte potenţiale pieţe din Europa, evidenţiate în cadrul Studiului de fezabilitate.. Investiţia totală este de 4,5 miliarde de euro, iar în compania de proiect se află ca acţionari patru societăţi: SOCAR (Azerbaidjan), GOGC (Georgia), Romgaz (România) şi MVM (Ungaria). Conform agenției azere de presă Azertac News, Transgaz, transportatorul naţional de gaze, a semnat cu compania petrolieră Socar, controlată de statul azer, un memorandum privind construcţia de terminale necesare importului de gaze naturale lichefiate (GNL) în cadrul proiectului AGRI.

Acest proiect, denumit Azerbaijan Georgia România Interconnector, își propune să transporte până la 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale anual din regiunea Marii Caspice către România, iar investiția totală ar putea ajunge la 4,5 miliarde de euro. Studiul de fezabilitate a fost încheiat la finele lui 2014 iar concluziile au fost pozitive. Acestea evidenţiază ca fezabile două dintre scenariile de capacitate analizate, respectiv 5 miliarde de metri cubi/an şi 8 miliarde metri cubi/an. România consumă anual în jur de 12-13 miliarde de metri cubi, din care circa 11 miliarde metri cubi fiind asigurate din producţia OMV Petrom şi Romgaz. Restul vine din Rusia, prin conducta care intră în ţară la Isaccea şi prin cea de la Medieşul Aurit, din nordul ţării. O mică parte vine prin gazoductul deschis în ultimii ani Szeged-Arad. După o pauză de patru ani, decidenţii din statele participante la proiect s-au întâlnit anul trecut pentru a-l repune pe picioare. Acum un an s-au desfăşurat la Bucureşti lucrările Reuniunii inter-ministeriale privind proiectul AGRI, la care au fost prezenţi Andrei Gerea, ministrul Energiei de atunci din România, Natig Aliyev, ministrul Energiei din Azerbaidjan, şi Mariam Valishvili, vice-ministrul Energiei din Georgia. Din partea Ungariei a participat Botond Zakonyi, ambasadorul acestei ţări în România. Cei prezenţi intenţionează să promoveze AGRI la nivelul UE. Dependentă în foarte mică măsură de gazul rusesc, România apasă pe acceleraţie şi doreşte să devină un exportator de hidrocarburi şi, totodată, o punte indispensabilă pentru gazul din Azerbaidjan.

Ţara noastră pune astfel umărul la efortul global de a reduce pe cât posibil presiunea Moscovei asupra lumii energetice, în special asupra Europei. Din păcate pentru autorităţile de la Bucureşti, proiectul Nabucco, care prevedea transportul de gaze printr-o conductă care urma să plece din Azerbaidjan, prin Turcia, Bulgaria, România şi Ungaria, având ca punct terminus Austria, a picat, fiind aleasă alternativa TAP, prin Grecia şi pe sub Adriatica, până în Italia.

deschide.md