Cine este singura femeie de care ascultă Vladimir Putin
Prima întâlnire a Elvirei Nabiullina cu capitalismul a avut loc în timpul studiilor universitare, când s-a înscris la un curs numit „teoria critică a economiei occidentale”. Un început neobişnuit pentru un bancher central.
Dezvoltarea economiei rusiei a avut de suferit din cauza corupţiei, a sancţiunilor impuse de occident, dar şi din cauza preţului scăzut al petrolului, principalul export al ţării. Raportul Transparency International din 2015 privind nivelul corupţiei plasează Rusia pe locul 119 din 174 de ţări, alături de Sierra Leone, Azerbaidjan şi Guyana, mult mai jos de locul 82 ocupat în 2000, anul de început al regimului Putin la Moscova, scrie Business Magazin.
Cu toate acestea banca centrală a Rusiei este un model de competenţă şi politică tehnocrată. Iar din momentul când Nabiullina a devenit guvernatoare în 2013, banca centrală a ţinut economia Rusiei pe linia de plutire, scrie The Economist.
Elvira Nabiullina s-a născut pe 29 octombrie 1963 în Ufa, capitala Republicii Barcortostan, iar tatăl ei a fost şofer şi mama sa a lucrat într-o fabrică. Nabiullina este căsătorită cu Yaroslav Kuzminov, rectorul Şcolii Superioare de Economie din Moscova, este pasionată de poezie, iar autorii săi preferaţi sunt Anna Akhmetova şi Paul Verlaine. Cei care o cunosc o descriu drept „dură, precisă şi exigentă“, potrivit The Moscow Times.
Din 1991 până în 1994 ea a lucrat în cadrul Uniunii Ruse a Industriaşilor şi Antreprenorilor. Apoi a lucrat în cadrul Ministerului Economiei până în 1998.
Când este vorba de economie, Vladimir Putin „nu are idei foarte clare”, susţine Evgheni Iaşin, un fost ministru al economiei. Drept urmare Putin a încredinţat politica economică unui cadru de profesionişti, cum ar fi Elvira Nabiullina, care a devenit ministru adjunct al economiei în 2000 şi ministru deplin în 2007, iar în 2013 a fost numită la conducerea băncii centrale din Rusia.
Criza din 2008-2009, când preţul petrolului s-a prăbuşit şi economia globală a stagnat, a dezvăluit faptul că economia rusească era dependentă de fondurile de investiţii şi de investitorii din retail. Rusia a înregistrat ieşiri de capital de miliarde de dolari, banca centrală a încercat să stabilizeze rubla şi a pierdut peste 200 miliarde de dolari de rezerve valutare în doar câteva luni. În 2009 PIB-ul Rusiei s-a redus cu 8%. Acest lucru a determinat Rusia să adopte reforme.
În primul rând, şi-a diversificat sursele de finanţare. În 2013, autorităţile de reglementare au făcut posibil ca Euroclear şi Clearstream, sisteme de cliring, să facă tranzacţii cu obligaţiuni ruseşti. Acest lucru a contribuit la atragerea investitorilor străini, cărora le place să cumpere active atunci când sunt ieftine, spune Jan Dehn de Ashmore, manager de fond.
Tot în timpul mandatului Elvirei Nabiullina investiţie pe piaţa internă au crescut. Goldman Sachs crede că activele fondurilor de pensii locale, care sunt reglementate de banca centrală, vor creşte de la aproximativ 60 miliarde, cât sunt în prezent, la aproximativ 200 de miliarde de dolari în 2020.
Potrivit lui Dehn, diversificarea finanţării a redus nevoia de capital a economiei. Raportat la dimensiunea acesteia, capitalul din sectorul privat în 2014-2015 a fost mai mic decât în 2008-2009. Iar anul trecut PIB-ul a scăzut cu 4%, mai puţin decât pe timpul crizei, deşi preţul petrolului a scăzut şi mai mult.
A doua mare schimbare adusă de Elvira Nabiullina se referă la rezervele valutare. Acestea au crescut de la 140 miliarde de dolari la peste 500 miliarde de dolari în perioada de boom a preţului petrolului. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care Rusia a fost în măsură să adopte o politică antioccidentală, deoarece nu avea nevoie să apeleze la FMI pentru un plan de salvare, aşa cum a făcut în timpul crizei din 1998. Poate acest lucru nu este un avantaj, dar îi va oferi Elvirei Nabiullina spaţiu de manevră, potrivit The Economist. De-a lungul anilor, acest specialist în finanţe a dobândit autoritate, dar şi dreptul la o linie directă cu şeful statului. Nabiullina, subliniază Bloomberg, nu ezită să spună lucrurilor pe nume sau să-şi impună punctul de vedere.
De asemenea, surse apropiate şefului băncii centrale spun că anul trecut, când majoritatea consilierilor de la Kremlin îi recomandau preşedintelui Putin să instituie controlul asupra fluxurilor de capital, Nabiullina s-a opus categoric, insistând că rubla trebuie lăsată să „plutească liber“. Puţin a ascultat-o. Sprijinirea rublei ar fi fost o mişcare populistă, pentru că puterea de cumpărare a rusului obişnuit nu ar fi fost afectată, însă ar fi consumat din nou rezervele valutare ale ţări. În schimb, banca centrală a trimis dolarii băncilor afectate de sancţiuni şi companiilor energetice pentru a le ajuta să plătească datoriile externe. De asemenea, rezervele au fost folosite pentru finanţarea deficitului bugetar. Pe măsură ce preţul a revenit, şi banca centrală a început să readucă rezervele de valută la nivelul de 500 miliarde de dolari, din nou.
Căderea rublei a alimentat inflaţia şi importurile au devenit mai scumpe. Drept urmare, salariile au scăzut cu mai mult de 10% din 2014. Ajustarea ratelor dobânzilor a fost singura unealtă pe care banca centrală a folosit-o pentru a stopa căderea rublei. Ratele ridicate au ajutat şi la scăderea inflaţiei (7%, în prezent, obiectivul băncii fiind 4%). Din august 2014, banca centrală a Rusiei menţine dobânda de politică monetară la 11%, în ideea de a ajuta o economie în recesiune, pe fondul stabilizării inflaţiei.
Anul trecut, economia s-a contractat cu 3,7% şi anul acesta ar urma să înregistreze un declin de aproximativ 1%.
Aceste decizii au „reflectat capacitatea instituţiei de a face ceea ce este corect pentru ţară indiferent de situaţia politică”, spune Birgit Hansl, de la Banca Mondială.
„Aceşti paşi au fost dureroşi, dar necesari”, a spus şi Elvira Nabiullina. Pentru a uşura perioada, guvernul cheltuie 3% din PIB pentru recapitalizarea băncilor şi compensarea ruşilor care au economiile în băncile cu probleme. În plus, băncilor le-a fost permisă o reevaluare a pasivelor în valută la o rată de schimb dinainte de criză, ceea ce face ca bilanţurile lor să pară mai sănătoase decât sunt, edectul fiind că le permite să împrumute mai mult. Banca centrală le-a permis băncilor să eşaloneze anumite datorii, mişcare întâmpinată cu prudenţă de FMI. Iar toate aceste mutări ar putea da roade. Creditele neperformante rămân la un nivel mai scăzut decât în 2008-2009.
În acelaşi timp Elvira Nabiullina a primit dreptul din partea preşedintelui de a trage la răspundere anumite bănci care erau de neatins până acum, susţine Oleg Vyugin, preşedintele băncii MDM şi fost guvernator adjunct al băncii centrale. Aşa că în jur de 200 de licenţe bancare au fost anulate din 2014 până în prezent, adică aproximativ o cincime din total.
Cu toate acestea, perspectivele economice pe termen lung nu arată bine. Criticii guvernatorului susţin că politica monetară restrictivă a instituţiei paralizează investiţiile. Cu toate acestea, profiturile companiilor au crescut cu 50% anul trecut şi au fost destul de mulţi bani pentru investiţii. Potrivit unor sondaje, producătorii din Rusia invocă incertitudinea politică, şi nu ratele ridicate ale dobânzilor, drept o piedică în dezvoltarea afacerilor. Elvira Nabiullina pare a fi de acord. „Încetinirea creşterii economice se datorează în parte unor factori structurali”, spune ea. Ceea ce o îngrijorează cel mai mult nu este preţul petrolului, ci „cât de repede şi dinamic” Rusia îşi poate îmbunătăţii mediul de afaceri.