Procuratura şi „secretele” din dosarul miliardului

De aproape cinci luni, ZdG încearcă să obţină de la Pro­cu­ra­tura Anti­co­ru­pţie, insti­tu­ţie sub­or­do­nată ierar­hic Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale, infor­ma­ţii de inte­res public din dosa­rul fra­u­de­lor din sis­te­mul ban­car, fără prea mare suc­ces. În două răs­pun­suri ofi­ci­ale pri­mite de reda­cţie, insti­tu­ţia oferă replici laco­nice, evi­tând să răs­pundă la mai multe între­bări impor­tante.

Prima soli­ci­tare de infor­ma­ţii tri­misă de ZdG Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale (PG) datează din sep­tem­brie 2015. Un răs­puns ofi­cial am pri­mit abia în ianu­a­rie 2016, deşi, în momen­tul în care l-am pri­mit, repre­zen­tanţii PG ne-au anu­nţat că acesta a fost remis încă la 7 octom­brie 2015. În aceste con­di­ţii, pen­tru că infor­ma­ţia pri­mită nu era actu­ală, am tri­mis, pe 21 ianu­a­rie 2016, o nouă soli­ci­tare. În demer­sul nos­tru am inclus 23 de între­bări des­pre dosa­rele pri­vind fra­u­dele din sis­te­mul ban­car, des­pre dosa­rul pri­vind mili­ar­dul dis­pă­rut, des­pre fun­cţio­na­rii bănu­iţi şi învi­nuiţi, dar şi des­pre pro­cu­ro­rii care le ges­tio­nează. Tot­o­dată, am soli­ci­tat să ni se pre­zinte rechi­zi­to­riul din dosa­rul fos­tu­lui pre­mier, Vlad Filat, tri­mis deja în jude­cată.

Trei bănuiţi şi 10 învinuiţi

Pro­cu­ra­tura, prin răs­pun­sul sem­nat de Adrian Popenco, pro­cu­ror inte­ri­mar anti­co­ru­pţie, ne-a ofe­rit în spe­cial infor­ma­ţii gene­rale, majo­ri­ta­tea din­tre ele cunos­cute publi­cu­lui, evi­tând să fur­ni­zeze alte date soli­ci­tate. Din răs­puns aflăm că, în pre­zent, Pro­cu­ra­tura Anti­co­ru­pţie con­duce urmă­ri­rea penală pe 18 cauze aflate în ges­tiu­nea orga­nu­lui de urmă­rire penală al Cen­tru­lui Naţio­nal Anti­co­ru­pţie (CNA), por­nite pe fap­tul abu­zu­lui în ser­vi­ciu comis de către per­soane care au ges­tio­nat acti­vi­ta­tea Băn­cii de Eco­no­mii a Mol­do­vei (BEM) şi a Băn­cii Soci­ale (BS), dobân­di­rii cre­di­te­lor prin înşe­lă­ciune, pre­cum şi însu­şi­rii bunu­ri­lor în pro­porţii deo­se­bit de mari de la insti­tu­ţi­ile finan­ci­are nomi­na­li­zate. Din acest răs­puns aflăm că repre­zen­tanţii Uni­bank, cea­laltă bancă închisă toamna tre­cută, nu figu­rează în dosa­rele penale inten­tate pen­tru fra­ude în sis­tem.

Tot­o­dată, în răs­puns se spune că în ges­tiu­nea pro­cu­ro­ri­lor se află trei cauze penale por­nite pe fap­tul abu­zu­lui în ser­vi­ciu comis de mem­brii con­si­li­i­lor de admi­nis­tra­ţie ale BEM şi BS, pre­cum şi negli­jenţei în ser­vi­ciu comise de per­soane cu fun­cţie de dem­ni­tate publică, impli­cate în ges­tio­na­rea situ­a­ţiei în sec­to­rul financiar-bancar. În total, spune Pro­cu­ra­tura, pe aceste dosare figu­rează 3 bănu­iţi şi 10 învi­nuiţi, „inclu­siv ex-preşedintele Con­si­li­u­lui de Admi­nis­tra­ţie al BEM, Ilan Şor, care au fost reţi­nuţi de Pro­cu­ra­tura Anti­co­ru­pţie şi pre­zen­taţi instanţei de jude­cată pen­tru ares­tare, însă la moment toţi, în baza înche­ie­ri­lor jude­că­to­ru­lui de instru­cţie, se află sub con­trol judi­ciar”.

Trei persoane anunţate în căutare, alte trei, în arest

Pro­cu­ra­tura Anti­co­ru­pţie anu­nţă că a expe­diat în instanţa de jude­cată 17 cauze penale pe fapte de încăl­care a regu­li­lor de cre­di­tare şi obţi­ne­rea cre­di­te­lor prin înşe­lă­ciune, care se exa­mi­nează acum de către instanţele de jude­cată. Pro­cu­ro­rii afirmă că de comi­te­rea aces­tor infra­cţiuni sunt învi­nuiţi „inclu­siv ex-preşedintele BEM, Gaci­ke­vici Gri­gore, ex-membrii Con­si­li­u­lui de Admi­nis­tra­ţie al BEM, Ana Vitiu, Ale­xandr Mişov, Leo­nid Beli­bov şi Mihail Beje­nari, pre­cum şi alte 13 per­soane, din­tre care fun­cţio­nari ai băn­ci­lor şi admi­nis­tra­tori de între­prin­deri, care au bene­fi­ciat de cre­dite”, evi­tând să facă publice numele tutu­ror per­soa­ne­lor tri­mise în jude­cată. În schimb, sun­tem infor­maţi că trei per­soane impli­cate în aceste infra­cţiuni sunt anu­nţate în cău­tare, iar trei se deţin în stare de arest.

Deşi am soli­ci­tat o infor­ma­ţie clară şi legală refe­ri­toare la numele pro­cu­ro­ri­lor care ges­tio­nează aceste dosare, dar şi date des­pre expe­rienţa acu­mu­lată de ei în orga­nele pro­cu­ra­tu­rii, ţinând cont de fap­tul că fra­u­dele din sis­te­mul ban­car sunt, prac­tic, cel mai medi­a­ti­zat dosar din isto­ria R. Mol­dova, în răs­pun­sul sem­nat de Adrian Popenco insti­tu­ţia face o refe­rire mai mult decât laco­nică la subiect. „Inves­ti­ga­rea aces­tor cauze penale este efec­tu­ată de gru­puri de urmă­rire penală for­mate din pro­cu­rori din cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie, ofi­ţeri de urmă­rire penală şi ofi­ţeri de inves­ti­ga­ţie din cadrul CNA”. La subiect, am soli­ci­tat să ni se ofere infor­ma­ţia des­pre felul în care sunt repar­ti­zate în Pro­cu­ra­tura Anti­co­ru­pţie dosa­rele către pro­cu­rori, ţinând cont de fap­tul că, în spa­ţiul public, inclu­siv ex-procurorul mun. Chi­şi­nău, Ion Dia­cov, a lan­sat mai multe acu­za­ţii la adresa a doi din­tre pro­cu­ro­rii aces­tui caz, Adri­ana Beţi­şor şi Vita­lie Galeru. Beţi­şor este cea care ges­tio­nează dosa­rul penal în care Ilan Şor este învi­nuit, dar şi cel în care Şor, după ce l-a denu­nţat pe Vla­di­mir Filat, are sta­tut de mar­tor. Tot ea repre­zintă acu­za­rea de stat în dosa­rul Cara­vita, în care cum­na­tul lui Filat a fost deja con­dam­nat. Cele trei dosare sunt, prac­tic, cele mai medi­a­ti­zate. „În ceea ce pri­veşte modul de repar­ti­zare a cau­ze­lor penale, în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie se acti­vează pe prin­ci­piul repar­ti­ză­rii alea­to­rii, în depen­denţă de volu­mul de lucru pe care-l deţine fie­care pro­cu­ror în parte”, se spune în răs­pun­sul sem­nat de Adrian Popenco.

Dosarul Filat, în şedinţă închisă, restricţionat pentru presă

I-am între­bat pe pro­cu­rori în ce dosare este vizat depu­ta­tul Vlad Filat şi dacă aces­tea vizează fra­u­dele din sis­te­mul ban­car sau au la bază învi­nu­i­rile lui Ilan Şor. Pro­cu­ra­tura ne-a răs­puns că dosa­rul „de învi­nu­ire a lui Vla­di­mir Filat de comi­te­rea infra­cţiu­nii pre­vă­zute de art. 324 alin. 3 (a, b) şi 326 alin. 3 (a) din Codul Penal a avut la bază auto­de­nu­nţul lui Ilan Şor, prin care s-au des­cris acţiu­nile corup­ti­bile comise de acesta. După dis­jun­ga­rea cau­zei penale, o parte din cir­cum­stanţele des­crise de către Ilan Şor au fost expe­di­ate în instanţa de jude­cată pen­tru exa­mi­nare în fond, iar o altă parte au rămas în pro­ce­dura Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie. În cadrul şedinţei de jude­cată de exa­mi­nare a cau­zei de învi­nu­ire a lui Vla­di­mir Filat, prin înche­ie­rea instanţei din 5 ianu­a­rie 2016 a fost dis­pusă exa­mi­na­rea cau­zei penale în şedinţă închisă, ceea ce pre­su­pune limi­ta­rea publi­cu­lui şi pre­sei la cer­ce­ta­rea jude­că­to­rească a pro­be­lor în instanţa de jude­cată”, ne-au expli­cat pro­cu­ro­rii. Am mai soli­ci­tat rechi­zi­to­riul, actul final de învi­nu­ire întoc­mit de pro­cu­rori, dar, la fel, nu ne-a fost ofe­rit, pro­cu­ro­rii pre­ci­zând că jur­na­li­ş­tii, con­form Codu­lui de Pro­ce­dură Penală, nu sunt în lista celor care urmează să pri­mească acest docu­ment.

Deşi am soli­ci­tat să ni se spună care sunt ţările cărora le-au fost expe­di­ate cereri pen­tru comi­sii roga­to­rii, pro­cu­ro­rii au ales doar să ne comu­nice că au făcut acest pas, fără a oferi nume. „În ceea ce pri­veşte fur­ni­za­rea altor infor­ma­ţii soli­ci­tate prin demer­sul dvs., s-a ţinut cont de pre­ve­de­rile alin. 1 art. 212 din Codul de Pro­ce­dură Penală, potri­vit căruia, mate­ri­a­lele urmă­ri­rii penale nu pot fi date publi­ci­tă­ţii decât cu auto­ri­za­rea per­soa­nei care efec­tu­ează urmă­ri­rea penală şi numai în măsura în care ea con­si­deră că aceasta este posi­bil, cu res­pec­ta­rea pre­zu­mţiei de nevi­no­vă­ţie, şi ca să nu fie afec­tate inte­re­sele altor per­soane şi ale desfă­şu­ră­rii urmă­ri­rii penale”, con­chid pro­cu­ro­rii, evi­tând răs­pun­sul la mai multe între­bări.

Tatiana Puiu, expert în legislaţia mass-media:

Mass-media are sar­cina de a informa publi­cul asu­pra pro­ble­me­lor de inte­res public şi de a efec­tua, în con­for­mi­tate cu res­pon­sa­bi­li­tă­ţile sale, inves­ti­ga­ţii jur­na­lis­tice axate pe pro­bleme de inte­res public. Răs­pun­sul ofe­rit de Pro­cu­ra­tura Anti­co­ru­pţie repre­zintă mai mult un refuz de a fur­niza infor­ma­ţia ofi­ci­ală şi o res­tri­cţio­nare ile­gală în exer­ci­ta­rea drep­tu­lui de acces la infor­ma­ţie. Se cre­ează impre­sia că Pro­cu­ra­tura oferă doar infor­ma­ţii selec­tive pe cau­zele de inves­ti­gare a fra­u­de­lor ban­care, atri­bu­ind pe alo­curi ille­gal infor­ma­ţia de inte­res public la cea cu acce­si­bi­li­tate limi­tată, pre­vă­zută expres de Legea pri­vind acce­sul la infor­ma­ţie.

Câteva dintre întrebările la care Procuratura Anticorupţie a refuzat să ne ofere un răspuns

Există, în acest moment, un dosar amplu, sin­gu­lar, care să inves­ti­gheze fra­u­dele de la cele 3 bănci, sau dosa­rele sunt sepa­rate, pen­tru fie­care infra­cţiune în parte?
Per­soa­nele care au fost audi­ate ca mar­tor în dosa­rele pri­vind fra­u­dele din sis­te­mul ban­car mai pot fi audiate/anchetate în cali­tate de bănuit/învinuit?
Câţi mar­tori au fost audi­aţi, până acum, în aceste dosare?
Aproape 13 mili­arde de lei au fost scoşi din BS în urma unor cre­dite de mili­arde, ofe­rite mai mul­tor com­pa­nii în teme­iul unor con­tracte de cre­dit sem­nate pe 25-26 noiem­brie 2014. Ini­ţial, banii au ajuns pe con­tu­rile a cinci firme necu­nos­cute: „Dan­mira” SRL, „Davema-Com”, „Voximar-com”, „Con­trade”, „Cari­tas Group”. Au aflat pro­cu­ro­rii unde au ajuns aceşti bani?
Ce sta­tut au acum admi­nis­tra­to­rii aces­tor firme? Dar fon­da­to­rii? Au aflat pro­cu­ro­rii cine sunt bene­fi­ci­a­rii aces­tor firme?
Pro­cu­ro­rii care inves­ti­ghează dosa­rele au la dis­po­zi­ţie vari­anta în limba română a rapor­tu­lui Kroll?
Câţi bani au fost recu­pe­raţi până acum din banii scoşi din cele trei bănci?

ZDG.md