Au fost făcute publice schemele prin care se spală banii în cadrul achiziţiilor publice

Consiliul raional Taraclia a alocat aproape un milion de lei pentru nişte utilaje inutile – generatoare de căldură pentru sălile de sport a gimnaziilor şi liceelor din raion. “Afacerea” a fost  încheiată în lipsa unor achiziţii publice, fiind promovată de fostul preşedinte al raionului şi votată în unanimitate de consilierii raionali.

Acesta este încă un exemplu care demonstrează faptul că domeniul achiziţiilor publice este unul din cele mai corupte. De fapt, sistemul e putred chiar şi în cele mai înalte niveluri. De exemplu, partidele politice au fost finanţate din greu în scrutinul local, la fel ca şi în alegerile parlamentare de angajaţii firmelor, care au câştigat contracte grase cu statul în ultimii ani. Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au analizat rapoartele financiare depuse de formaţiunile politice la Comisia Electorală Centrală (CEC) în scrutinul din 14 iunie 2015 şi au scos la iveală faptul că fondatorii, administratorii şi simplii angajaţi ai unor firme care au încheiat contracte de achiziţie cu diferite instituţii ale statului, unele chiar în toiul campaniei electorale, se numără printre sponsorii generoşi ai partidelor, transmite Gazeta de Sud.

Despre aceste cazuri şi nu doar s-a vorbit în cadrul unei mese rotunde de prezentare a raportului primar al monitorizării achiziţiilor publice efectuate de 30 de autorităţi contractante care a fost făcut public miercuri, 13 ianuarie, în cadrul proiectului „Banii Publici sunt şi Banii Mei”. În total, au fost monitorizate 189 de procese de achiziţii publice, 101 licitaţii deschise, 66 de cereri de oferte de preţuri, 19 cereri fără publicare şi trei achiziţii dintr-o singură sursă.

„Majoritatea achiziţiilor monitorizate sunt din teritoriu, şi aceasta este din cauza că majoritatea dintre cele de nivel central au refuzat să ne ofere acces la datele din dosarele de achiziţii. Şapte autorităţi contractante au refuzat categoric să ne ofere informaţii ce ţin de anumite aspecte ale contractului sau procesul verbal de evaluare a ofertelor. Fiecare a invocat motive diferite, îndeosebi anumite prevederi ale legii”, a menţionat Olesea Stamate, preşedinta Asociaţiei pentru Guvernarea Eficientă şi Responsabilă (AGER).

Echipa AGER urmează să monitorizeze şi în continuare achiziţiile autorităţilor centrale, iar Centrul de Investigaţii Jurnalistice urmează să efectueze circa 50 de investigaţii jurnalistice ce vizează atât autorităţile monitorizate, cât şi alte autorităţi care încheie contracte de achiziţii de importanţă socială majoră.

Lipsa de transparenţă, teren propice pentru matrapazlâcuri

În cadrul discuţiei, Olesea Stamate a menţionat şi numeroasele lacune din legi şi regulamente:

- Lipsa obligativităţii autorităţilor de a publica rapoarte cu privire la achiziţii, pe paginile web, menţionând că doar 15 din 26 de autorităţi ce dispun de pagini web au o rubrică dedicată anume achiziţiilor publice;
- Informaţia diferită, disponibilă pe site-ul www.tender.gov.md şi registrul autorităţii contractante;
- Neglijenţa păstrării actelor, completarea necorespunzătoare, absenţa unor procese verbale, înregistrarea la licitaţii a agenţilor economici cu licenţă expirată, precum şi discriminarea unora dintre aceştia.
- Nesolicitarea de către autorităţi a unei garanţii de prestare a serviciilor.

Câştigătorii licitaţiilor, cei mai generoşi sponsori ai partidelor

Preşedintele CIJ, Cornelia Cozonac, a relatat despre desfăşurarea investigaţiilor realizate până în prezent, dar şi aspecte.

„Noi, jurnaliştii de investigaţie, avem de lucru pentru mult timp înainte. Aceasta se datorează faptului că sunt ignorate solicitările noastre şi nu avem acces la toate actele. De cele mai multe ori, autorităţile publice invocă secretul comercial şi acest motiv îl invocă anume autorităţile, şi nicidecum agenţii economici. Nu trebuie să existe secrete atunci când sunt utilizaţi banii noştri, ai celor care plătesc impozite”. Până în prezent, CIJ a realizat cinci investigaţii care vizează domeniul achiziţiilor publice.

De asemenea, Cornelia Cozonac a relevat unele scheme practicate frecvent la noi în ţară. „În cadrul investigaţiilor am depistat un lucru foarte interesant: câştigători ai licitaţiilor publice se dovedeau a fi şi printre cei mai darnici susţinători ai partidelor politice în cadrul campaniilor electorale. Dacă e să analizăm sumele donate partidelor, acestea reprezintă în medie 15% din sumele câştigate la licitaţii. În urma studierii mai multor acte oficiale, putem spune deschis că aceste sume reprezintă acele „otkaturi” (comisioane) către partide,  cu ajutorul cărora agenţii economici au câştigat proiecte”.

În cadrul discuţiilor, mai mulţi participanţi au venit cu ideea de a întocmi o listă a autorităţilor publice netransparente, pentru a servi drept orientare pentru partenerii europeni.

Unul dintre economiştii prezenţi la discuţie, Ruslan Marcan, a propus o colaborare mai intensă a economiştilor cu jurnaliştii de investigaţie. „Noi cunoaştem foarte multe fraude sau scheme prin care se spală bani. Deşi cunoaştem foarte multe încălcări, nu le putem face cunoscute publicului larg, de aceea am şi propus să colaborăm intens”, a remarcat Ruslan Marcan.

Proiectul este implementat în perioada 1 aprilie 2015 – 31 martie 2017, având drept scop monitorizarea achiziţiilor publice: 10 în raza capitalei şi alte 20 pe teritoriul întregii ţări. Acest proiect este finanţat de către Uniunea Europeană şi Delegaţia Uniunii Europene în Republica Moldova.

jurnal.md